Analiştii financiari susţin că fiscul ştie unde este evaziunea fiscală, dar că nu acţionează, mulţi funcţionari fiind corupţi. Fiscul nu poate să lămurească următoarea problemă: dacă finanţiştii îşi fac treaba, cum de atâtea firme au acumulat datorii la stat de sute de miliarde de lei vechi? La sfârşitul lui 2009, datoriile erau de peste 4,5 miliarde de euro.
Analistul financiar Dragoş Cabat, reprezentantul asociaţiei analiştilor financiari CFA din România, făcea, la începutul acestei săptămâni, o afirmaţie extrem de interesantă: „Fiscul nici măcar nu are nevoie de o armată de oameni pentru a reduce evaziunea. Se poate face foarte simplu, de la calculator“. Cabat susţine că agenţii fiscului au în calculator date precise despre evaziune, dar se fac că n-o observă. În opinia sa, atâta vreme cât există corupţie la nivelul organelor fiscale, măsurile fiscale ale guvernului sunt total ineficiente. „Ultimele creşteri de taxe nu cred că vor aduce mai mulţi bani la buget, ci vor spori evaziunea“, a declarat Dragoş Cabat. Analistul crede că evaziunea nu poate fi redusă decât prin întărirea controlului. Indiciile sunt relativ simplu de obţinut: toate fluctuaţiile inexplicabile şi anomaliile care apar în cifrele raportate la fisc pot fi un semnal de alarmă care să determine agenţii să verifice firma respectivă şi să pornească un control. Reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj explică modul în care sunt selectate firmele controlate.
„Suntem încorsetaţi într-un sistem ierarhic bine pus la punct. Avem un ordin de la ANAF prin care ni se transmit domeniile de risc la evaziune fiscală: comerţul cu produse accizabile, construcţii, cereale – mai ales în cazul Doljului, care este un judeţ agricol etc. În cadrul Activităţii de Inspecţie Fiscală există un serviciu specializat, care analizează comportamentul fiscal al firmelor. Ei fac propuneri, pe care le analizăm şi le transmitem ANAF, care aprobă controlul“, a spus Ioan Filipescu, director adjunct al fiscului doljean şi coordonatorul Activităţii de Inspecţie Fiscală. Potrivit acestuia, pot trece cel mult trei ani între două controale succesive ale fiscului la o firmă. În trei ani se pot întâmpla multe, inclusiv dispariţia firmei, vinderea ei, a bunurilor valorificabile etc., spunem noi.
Finanţiştii, miei şi lei
La insistenţele reporterilor GdS, reprezentanţii fiscului nu au putut răspunde concludent la o întrebare simplă: dacă DGFP îşi face bine treaba, de ce există firme cu datorii la stat de sute de miliarde de lei vechi? Cum de sunt lăsate să ajungă la aceste restanţe, în timp ce micii contribuabili sunt executaţi imediat, fără drept de apel? Simplu: angajaţii fiscului sunt lei cu cei mici şi mieluşei cu marii datornici, afaceriştii veroşi ai tranziţiei. „Noi ne facem treaba. Dacă o firmă nu-şi plăteşte datoriile către bugetul de stat, începând chiar din următoarea lună se declanşează executarea silită: somaţie, sechestre, popriri pe conturi, toate metodele legale. Probabil că sumele restante mari apar în urma controalelor noastre, care găsesc venituri nedeclarate“, a declarat Mihai Antonescu, directorul coordonator al DGFP Dolj. Este contrazis însă de ceea ce ne-a explicat adjunctul său, Ioan Filipescu: „Sunt destule firme care îşi declară obligaţiile de plată la buget, apoi nu plătesc. Neplata datoriilor este considerată un lucru minor în România, dar ea are un impact uriaş asupra bugetului de stat. Cum sunt executate silit firmele care nu plătesc nu este domeniul meu“. La sfârşitul anului 2009, totalul datoriilor firmelor din România către bugetul de stat a urcat la 4,5 miliarde de euro. Creşterea a fost de peste 740 de milioane de euro în numai un an.
Reprezentanţii DGFP Dolj susţin că îşi fac bine treaba, dar nu ştiu să explice de ce firmele sunt lăsate să acumuleze datorii. În aceste condiţii, nu-ţi vine decât să te întrebi dacă este vorba despre incompetenţă sau despre corupţie.
DGFP Dolj – nota 2 la transparenţă
DGFP Dolj primeşte nota 2 pentru transparenţă. Numai după multe insistenţe reprezentanţii fiscului catadicsesc să stea de vorbă cu ziariştii, motivând că sunt prea ocupaţi. Site-ul fiscului doljean este la pământ. Ultimul comunicat de presă postat aici datează din luna mai 2009. Cât despre rapoartele de activitate, acestea lipsesc cu desăvârşire. Cât de inutil este Compartimentul de relaţii publice, puteţi constata singuri, făcând comparaţie între site-ul DGFP Dolj (numai cu link de pe site-ul ANAF) şi DGFP Vâlcea (la www.finantevalcea.ro).
