Legatura dintre alimentatie si somn este complexa si contine multe exagerari. Cu siguranta insa, variatii patologice ale comportamentului alimentar modifica somnul. Toata lumea stie ca dupa o masa foarte copioasa aveti un somn greu si agitat si invers, daca va e foame nu puteti dormi. Site-ul topsanatate.ro face legatura dintre alimentatie si calitatea somnului.
Persoanele care sufera de bulimie, dar cu greutate normala, nu au probleme cu somnul, dar obezii au, manifestându-se sub forma apneelor obstructive nocturne. Acestea se caracterizeaza prin opriri temporare ale respiratiei cu o durata variind intre 30 de secunde pâna la un minut.
Mecanismul acestui colaps al cailor respiratorii superioare implica variatii ale musculaturii faringelui, limbii si gâtului. Rezulta un somn agitat, incomplet ca stadii, instalându-se treptat o „datorie de somn“, cu senzatie de somnolenta in timpul zilei. Prin slabire se constata adesea normalizarea somnului. Sforaitul este insa cauzat de deformare a cailor aeriene superioare, favorizat de vârsta si alcool.
Alcoolul, prin efecte psihotrope, poate favoriza somnul, dar nu la toata lumea. Efectele alcoolului asupra somnului depind mult de cantitatea consumata. La un nealcoolic, o cantitate moderata de alcool faciliteaza somnul. Alcoolicii cronici sufera de insomnie.
Studiile doctorului Judith Wurtman din Massachussetts au aratat ca la unele persoane, un pahar cald cu lapte produce somnul dorit, datorita continutului in compusi asemanatori morfinei, cu proprietati hipnotice. Din contra, la altii, daca este tolerat, laptele poate produce insomnie. Aceeasi variatie a fost observata si in cazul consumului inainte de culcare de prajituri si biscuiti.
Legatura posibila dintre lapte si somn poate aparea insa mai dramatic la nou-nascuti. Conform unui studiu realizat la Universitatea din Bruxelles, nou-nascutii care trec la laptele de vaca pot avea perioade variabile de insomnie. In astfel de cazuri, trecerea la un regim lipsit de lapte de vaca poate restabili somnul linistit si de lunga durata.
In producerea somnului sunt implicati mai multi factori, mai ales cei chimici, cum sunt neurotransmitatorul serotonina si hormonul melatonina. Ambii compusi provin din aminoacidul triptofan care se gaseste in multe alimente, dulciuri.
Aceeasi mare variatie individuala s-a observat si la efectul cofeinei. La majoritatea oamenilor, cafeaua trezeste si da insomnii, dar la unii mari bautori de cafea se observa, din contra, lipsa efectului de modificare a somnului. Mesele copioase luate târziu produc insomnie, iar cina usoara, cu fainoase, favorizeaza somnul. O masa de seara compusa din zaharuri complexe (fainoase) favorizeaza aparitia somnului.
