Reabilitarea blocurilor de locuinţe din Craiova prin programul guvernamental este sortită eşecului. Autorităţile locale şi MDRT nu au alocat nici un leu Băniei. În schimb, anveloparea în particular este în floare.
S-a ales praful de reabilitarea termică a blocurilor din Craiova. De la apariţia OUG nr. 18/2009, care a impus programul guvernamental de reabilitare termică a clădirilor de locuinţe, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) nu a alocat oraşului nostru nici măcar un leu. Prin urmare, asociaţiile de proprietari care s-au arătat entuziasmate de prevederile ordonanţei şi care s-au repezit să se înscrie în program au rămas cu buza umflată.
„Îmi pare rău că am făcut muncă degeaba. Am adunat acte de la proprietari, am întocmit dosare, am mers pe la primărie şi toate au fost degeaba. Ne-am ales şi cu supărarea oamenilor“, a spus administratorul Asociaţiei nr. 5 „Nicolae Titulescu“, Ion Beznă. Concluzia, nici un bloc reabilitat cu bani de la administraţia locală, 30%, şi de la guvern, 50%, din totalul costurilor. Mai grav este că la unele asociaţii de proprietari din Craiova chiar s-au strâns aceste sume de bani, (partea proprietarilor 20%) de la locatari şi au rămas pe mâna celor de la asociaţie. Ministerul de resort nu a alocat fonduri de la bugetul propriu pentru demararea anvelopării în Bănie, în schimb, administraţia locală a dat un mizilic – 2.658.000 de lei. Banii nu au ajuns nici pentru expertizarea a 30 de blocuri.
S-au înecat la… expertizare
În anul 2010, programul reabilitării a fost modificat prin altă ordonanţă. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 69/2010, reabilitarea poate să fie realizată cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată de stat. Rezultatul, asociaţiile au renunţat la reabilitare, au ieşit din program până şi puţinele blocuri care acceptaseră iniţial condiţiile impuse.
„Sunt dezamăgit total. Oamenii au renunţat. Programul nu este viabil, nu-i poţi obliga pe proprietari să se îndatoreze la bănci sau să se împrumute asociaţia, că nu pot recupera banii. Aşa îşi face fiecare şi uite ce s-a ales de oraş. Unde sunt inspectorii de la Disciplina în Construcţii?“, este părerea administratorului Asociaţiei nr. 10 Brazda lui Novac, Vasile Calciu.
În prezent, în Craiova, doar 30 de blocuri au fost expertizate tehnic, auditate energetic şi li s-a întocmit documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie şi proiect tehnic.
„În anul 2010, în urma unei licitaţii deschise, s-a încheiat un acord-cadru pe o perioadă de patru ani cu Asocierea SC Drum Concept SRL Bucureşti – SC Proiect Bucureşti SA, pentru prestarea serviciilor de expertizare tehnică, audit energetic, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie şi proiect tehnic pentru 175 de blocuri din Craiova. Prestatorul a întocmit documentaţia tehnică pentru fazele de proiectare pentru 30 de blocuri“, a precizat Carmen Licu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova.
În particular
Dacă programul guvernamental privind reabilitarea clădirilor de locuinţe nu a prins în Craiova, din cauza poticnelilor autorităţilor locale, anveloparea pe cont propriu este în floare. Cauzele ar fi timpul scurt în care se finalizează o astfel de lucrare făcută în particular, dar şi preţul mult mai scăzut. Costurile variază în funcţie de materiale, de finisaje. Pentru o anvelopare la un bloc de patru etaje cu polistiren de 8 cm, preţul este de 58 de lei plus TVA pe mp. În schimb, la placa de polistiren de 10 cm preţul creşte la 62, 67 şi chiar 70 lei/mp plus TVA. În cost intră materialul, mâna de lucru, finisajul şi lavabilul. Când costul este de 70 lei/mp, înseamnă că beneficiarul a cerut şi tencuială decorativă. Aceste preţuri pot varia de la o firmă la alta. „În cazul în care proprietarul vine cu materialul său, noi luăm numai mâna de lucru, adică între 25 şi 28 de lei /mp. Pot să spun că în perioada aceasta se lucrează în Craiova foarte bine la anveloparea clădirilor supraetajate. Noi le oferim şi unele facilităţi, în rate. Avans şi patru până la opt rate. Din păcate, programul autorităţilor nu a dat rezultate şi oamenii caută variante mult mai convenabile“, a susţinut Cristian Bârsăşteanu, reprezentantul unei firme în domeniu.
