Soarta coloniei britanice stabilite în 1587 pe Insula Roanoke de pe continentul american încă este o enigmă, existând mai multe teorii care să explice dispariţia misterioasă a celor peste 100 de persoane care au ajuns aici Pe 8 mai 1587, 117 bărbaţi, femei şi copii au plecat din Anglia pentru a începe o nouă viaţă dincolo de Oceanul Atlantic. Stârniţi de poveştile altor călători care au pornit spre Lumea Nouă, coloniştii, sub comanda lui John White, se îndreptau spre un loc din Chesapeake Bay. Din cauza faptului că se apropia sezonul uraganelor, englezii au fost obligaţi să îşi întrerupă călătoria înainte de a ajunge la destinaţie, aşa că s-au stabilit pe o insulă de pe coasta de nord-est a teritoriului care aparţine actualului stat Carolina de Nord, în partea de sud a bazinului Chesapeake Bay.
Colonia stabilită pe Insula Roanoke a fost prima aşezare engleză din Lumea Nouă. În acelaşi an, 1587, la scurt timp după ce grupul a ajuns aici, fiica lui John White a născut o fetiţă, botezată Virginia Dare – primul copil cu părinţi europeni născut pe pământ american. Viaţa de aici nu era însă deloc uşoară, aşa că pe 27 august, John White, devenit între timp guvernator al coloniei, a plecat înapoi în Anglia pentru a aduce provizii. Pentru că ţara de origine se afla la acel moment în război cu Spania, a durat trei ani până când White a putut face rost de o corabie cu care să revină pe Insula Roanoke cu mult aşteptatele provizii. În 1590, când a ajuns, într-un final, înapoi în colonie, nu a mai găsit pe nimeni şi aproape nimic aici. A mai găsit doar nişte tunuri de dimensiuni mici, un cufăr deschis, un gard construit în jurul perimetrului fostului sat şi o inscripţie sculptată pe un stâlp – cuvântul „Croatoan“. Orice urmă a vreunui aşezământ a dispărut de pe faţa pământului, soarta coloniştilor a rămas un mister, iar „colonia pierdută“, a intrat în folclorul american.
Teorii populare privind dispariţia
Prima teorie, şi cea mai populară, vehiculată cu privire la dispariţia coloniştilor este că… pur şi simplu au plecat din sat. Este de altfel şi cea mai probabilă teorie. Se consideră că sătenii şi-au construit plute sau bărci folosind bucăţi din casele pe care le-au dărâmat, au părăsit insula Roanoke şi au înfiinţat o nouă aşezare în Chesapeake Bay.
Istoria arată că la 20 de ani după venirea coloniştilor pe Insula Roanoke, John Smith a înfiinţat aşezarea numită Jamestown. Aceasta se află în apropiere de Chesapeake Bay şi e locul unde se petrece povestea indiencei Pocahontas.
Altă teorie este aceea că întreaga populaţie de pe Insular Roanoke ar fi fost ucisă de o boală, însă ipoteza este considerată „absurdă“. De ce? Cu toate că este posibil ca englezii să fi adus cu ei în Lumea Nouă şi boli, totuşi nu a fost găsit nici un cadavru pe insulă, iar locuinţele dispăruseră cu desăvârşire.
A treia teorie vehiculată este aceea că aşezarea ar fi fost distrusă de o furtună puternică sau chiar de un uragan. Totuşi, nici aceasta nu este o ipoteză credibilă, deşi un uragan ar fi putut, într-adevăr, să ucidă oamenii şi să dărâme casele, totuşi gardul care împrejmuia aşezarea a rămas în picioare. Este imposibil ca o furtună să provoace atâtea pagube, dar totuşi un gard să rămână neatins.
Următoarea ipoteză este aceea potrivit căreia oamenii din Roanoke ar fi decis să părăsească insula şi să locuiască împreună cu populaţia băştinaşă. Şi aceasta este considerată o teorie probabilă. Cuvântul „Crotoan“ găsit scrijelit pe stâlp, era numele unei insule din zonă, dar şi numele tribului de amerindieni care locuiau acolo. Deşi nu au fost găsite dovezi care să confirme această ipoteză a „combinării“ coloniştilor cu populaţia băştinaşă, nu există nici dovezi care să o infirme.
Cea mai probabilă ipoteză
…. este că englezii au fost ucişi de amerindienii de pe insulă. Există un element care susţine această teorie. Expediţia din 1587 nu a fost prima prin care britanicii au încercat să înfiinţeze o colonie la Roanoke. Cu trei ani înainte, cincisprezece englezi ajunseseră aici şi stabiliseră o colonie. La un an după acest eveniment, alţi exploratori au venit aici, pentru a vedea cum progresau lucrurile, însă nu au găsit decât cadavrul unuia dintre coloniştii iniţiali, care, s-a stabilit că fusese ucis de băştinaşi. Prin urmare, amerindienii erau capabili, de asemenea, atrocităţi, dar şi să ascundă cadavre. Interesant este că amerindienii au reuşit o asemenea „performanţă“ în mai puţin de doi ani. Având în vedere că satul înfiinţat de John White a rămas fără conducător mai bine de trei ani, băştinaşii ar fi avut timp berechet să îi ucidă pe toţi şi să distrugă toate clădirile. Totuşi, nu există dovezi suficiente în sprijinul teoriei.
