Este mediul fiscal din Craiova prietenos pentru investitori? De ce facilităţi pot beneficia firmele şi cum merge recuperarea datoriilor la Fiscul local? La aceste întrebări, şi la multe altele, a răspuns noul director al Direcţiei de Taxe şi Impozite, Ionel Petrescu. Concluzia interviului: cea mai bună facilitate fiscală este să pui biciul pe firme să-şi plătească datoriile.
GdS: La început de an, sunt mereu cozi la ghişeele de la Taxe şi impozite…
Ionel Petrescu: Este foarte multă lume, aşa cum se procedează în fiecare an în proporţie covârşitoare – pensionari. Pentru ei a devenit şi este un cult să-şi plătească impozitele şi taxele la bugetul local, bineînţeles şi pentru că beneficiază de această bonificaţie de 10%.
GdS: Dar au timp să plătească până pe 31 martie! De ce credeţi că se îngrămădesc în primele zile ale anului?
I.P.: Este mai mult o chestie sentimentală, din punctul lor de vedere, pentru că ei nu vor să intre în noul an fără să‑şi plătească obligaţiile.
GdS: Acest lucru ajută şi primăria, pentru că încasează nişte bani.
I.P.: Absolut, este un lucru foarte bun. Bine, noi aşteptăm o mare afluenţă în special în a doua decadă a lunii martie, pe ultima sută de metri, undeva la zece miliarde de lei vechi pe zi. Anul acesta, colectarea a început de pe 18 ianuarie. A fost o afluenţă foarte mare în prima zi, s-a lucrat şi sâmbătă. Dar am fost sprijiniţi de Poliţia Locală, a fost nevoie de ei, să asigure fluenţa la ghişee. Altfel… nu ştiu ce se putea întâmpla. În prima zi am colectat peste patru miliarde de lei vechi, în cinci zile am ajuns la 20 de miliarde de lei. Ne bucură acest lucru. Tot timpul sunt oameni la coadă, îi introducem pe grupuri. Avem şi un birou de consultanţă. Mulţi oameni vor să ştie ce au de plătit, ce documente trebuie să conţină un dosar, şi vin la acest serviciu. Dacă dosarul este complet, şi inspectorului îi este uşor să-l lucreze. Se economiseşte foarte mult timp. Toate ghişeele sunt acum funcţionale, ca să plătească un număr cât mai mare de contribuabili. Am achiziţionat un aparat care emite bonuri de ordine. Am urmărit cu mare atenţie cum se desfăşoară activitatea şi i-am întrebat pe oameni, şi sunt foarte mulţumiţi, pentru că se stă civilizat la coadă şi sunt anunţaţi când le vine rândul. În acest interval de timp, contribuabilul îşi poate face şi alte treburi.
GdS: Cu mici excepţii, primăria a decis să nu majoreze taxele şi impozitele. Reversul medaliei ar fi că de la guvern vor veni mai puţini bani, cu 16%. Nu pierdem oricum?
I.P.: Nu. Noi am dorit să venim şi pe această cale în sprijinul cetăţeanului. În primul rând, este o problemă de ordin psihologic. Contribuabilul dacă aude că trebuie să plătească mai mult, chiar dacă asta înseamnă doar câţiva lei, devine stresat, poate nu mai vrea să plătească la timp, totul este posibil. Şi nu mai beneficiem atunci şi noi, şi ei, de această bonificaţie de 10%. Când am luat această decizie, ne-am gândit că există şi alte metode de a încasa la bugetul local bani, cum ar fi o identificare mai judicioasă şi corectă a materiei impozabile. Drept pentru care s-a şi demarat o acţiune comună, o comisie formată din inspectori ai Direcţiei, poliţiei, de la Patrimoniu, care au început să identifice, şi s-au identificat, case care nu erau impuse, acţiune care va continua. Sigur, şi inspectorii de la Taxe, cel mai târziu de la 1 februarie, vor începe să facă inventarierea, mai ales a zonelor periferice, unde cu siguranţă s-a construit foarte mult, dar nu suntem siguri că au autorizaţie. Conform fişelor de post, noi trebuie să facem inventarierea masei impozabile.
GdS: Nu vă suprapuneţi cu primăria?
I.P.: Venim noi şi le facem deciziile de impunere pe zonele pe care le au inspectorii. Inspectorii mei sunt împărţiţi acum pe sectoare. Fiecare va trebui să-şi facă identificarea pe sectorul lui. Bineînţeles, nu se vor duce numai ei, ci toată lumea din această instituţie. Aici vor rămâne doar casierele.
GdS: Ce a găsit primăria în această acţiune?
I.P.: Foarte multe imobile care nu au fost impuse, cam 50. În Bariera Vâlcii, centura şi încă una. Urmează şi altele. Unele case aveau autorizaţie, altele nu. Ele trebuie să intre în legalitate.
GdS: Ce au păzit până acum inspectorii de nu au plecat pe teren?
I.P.: Au plecat şi până acum, dar acum va face acest lucru toată lumea, inclusiv cei care lucrează la alte servicii. Până acum a fost un număr mai mic pe teren. Ei sunt controlaţi de mine. Mă mai duc şi eu pe teren şi le cer rezultate.
GdS: Câte imobile sunt în Craiova pentru care se plăteşte impozit?
I.P.: Să zicem că avem 180.000 de roluri la persoane fizice, dintre care 40.000 contribuabili activi. La persoane juridice avem 14.000 de roluri.
GdS: Din această masă impozabilă, câte sunt imobile?
I.P.: Marea majoritate, să zicem 65%, apoi urmează terenurile.
GdS: Câte proprietăţi credeţi că sunt neidentificate în Craiova?
I.P.: Chiar nu aş putea să vă spun, pentru că nu am un element de care să mă leg. Cele 50 de imobile au fost descoperite în doar o săptămână. Cu siguranţă, ei vor plăti, dacă nu, aplicăm măsuri coercitive.
GdS. Mai sunt şi alte măsuri prin care putem acoperi minusul de 16% de la guvern?
I.P.: Eu zic că aceasta este cea mai bună. Mai sunt şi altele, se verifică autorizaţiile de construire, se merge pe teren, de exemplu se identifică spaţiile la unele imobile mari, să vedem cât s-a declarat. Se verifică afişele şi panourile publicitare. Poate a declarat că are o casă cu o suprafaţă construită de 50 de metri pătraţi şi în realitate este un palat.
GdS: Cu cei de la Oficiul de Cadastru nu puteţi colabora? Cu siguranţă, au cărţi funciare…
I.P.: Putem să colaborăm. Am demarat zilele acestea un protocol cu dânşii, ca să putem identifica mai rapid imobilele. Avem, de asemenea, de câteva zile, o colaborare cu Direcţia de Permise din cadrul IPJ Dolj, în sensul identificării unor mijloace de transport auto care au fost predate pe bază de protocol, în 1999, de la Finanţele Publice la Taxe locale. Aceste autoturisme nu s-au putut scădea pentru că nu aveau date. Sunt debite care la rândul lor generează penalităţi foarte mari. Sunt ARO, diverse mijloace de transport, pentru care nu mai există piese, deci fizic nu mai pot circula şi, neavând posibilitatea legală de a le scădea din evidenţă, au generat nişte majorări foarte mari, care curg în continuare.
GdS: Care sunt cele mai întâlnite maşini?
I.P.: Predomină cele de 1.600 cmc, dar şi cele sub. Avem şi de foarte mare capacitate, peste 3.500 cmc. Avem şapte autoturisme hibride, dar nici una electrică. Impozitul nu este redus la ele, dar asta este problema consilierilor. Este adevărat că anul trecut a fost redus.
GdS: Cum este cu creşterea impozitului la terase şi chioşcuri?
I.P.: Noi am considerat că taxele de până acum erau foarte mici. Până la urmă, nu afectează neapărat zona zero, că în zona aceasta nu se construieşte aşa… afectează zona 1. Cine vrea să aibă un spaţiu ca lumea trebuie să şi plătească corespunzător. Asta a fost raţiunea. Trebuie din alte surse să alimentăm acest buget local.
GdS: Acest lucru nu vine în contradicţie cu politica de ajutorare fiscală a firmelor? Nu este, de fapt, o împovărare a firmelor?
I.P.: Nu. Aici este vorba despre o altă sursă de alimentare a bugetului.
GdS: Este un ajutor pentru firme?
I.P.: Noi zicem că da.
GdS: Cum ajutăm o firmă dacă îi mărim taxele?
I.P.: Vor rămâne pe piaţă numai firmele serioase, contribuabilii serioşi. Sunt mulţi care nu sunt serioşi. Aşa avem noi percepţia.
GdS: Să înţelegem că firmele au tendinţa să nu plătească…
I.P.: Tendinţa este să eludeze plata. Din cele 14.000 de firme, 72% reprezintă persoane juridice cu debite de peste 50.000 de lei la bugetul local. Avem Termo Craiova cu o restanţă de 67 de miliarde de lei vechi şi care acum figurează cu suspendarea executării. Se prevalează de prevederile legale prin care suspendă executarea, adică acţionează în justiţie. Nu putem să ne îndreptăm împotriva lor. Şi aşa sunt foarte multe. Noi am luat toate măsurile legale, am emis somaţii, titlu executoriu, popriri şamd. După care ei au contestat. Iar procesul trenează de nu ştiu cât timp. Aici lucrurile stau puţin diferit. Şi ei, şi noi stăm sub aceeaşi umbrelă, a primăriei, iar aceste creanţe nu se pot compensa.
GdS: Din punctul dumneavoastră de vedere, cum ar putea consiliul local să ajute mediul de afaceri din Craiova?
I.P.: Aici este o altă discuţie. Deci, este vorba de procedura de minimis, care presupune unele facilităţi acordate contribuabililor care vin cu nişte măsuri concrete de a investi în acest municipiu o sumă minimă, să zicem până la 300.000 de euro. Li se acordă nişte clădiri cu titlu de chirie, ei trebuie să facă o activitate economică, să asigure nişte locuri de muncă.
GdS: Ce clădiri li se asigură?
I.P.: De către primărie. Se identifică dacă există aceşti investitori.
GdS: Mai are primăria clădiri?
I.P.: Da, de ce să nu aibă? Nu libere, dar dacă vin aceste firme… Deocamdată, nu sunt identificaţi aceşti investitori, să zicem.
GdS: Nici nu vor veni, dacă nu se acordă aceste facilităţi prin hotărâre de consiliu.
I.P.: Păi asta este problema, că se hotărăşte în consiliul local, dar dacă nu şi-au manifestat investitorii interesul pentru asta…
GdS: Vorbiţi de prezumtivi investitori. Dar pentru cei care există deja, ce facilităţi li se pot oferi? Să-i disciplinaţi să plătească este un ajutor?
I.P.: Da. Cadrul legislativ nu acordă aceste facilităţi. A fost un ordin comun al ministrului de finanţe.
GdS: Eu vă întrebam despre deciziile locale…
I.P.: Ahh… Nu se pot acorda facilităţi doar de către consilierii locali.
GdS: Care ar trebui să fie aceste facilităţi, din punctul dumneavoastră de vedere?
I.P.: Să ştiţi că ne-am gândit, dar din punct de vedere legal, chiar nu putem să facem asta, suntem obligaţi să respectăm legea. Au venit foarte mulţi contributori, persoane juridice, care ne-au propus o eşalonare. Cu dragă inimă le-am acorda-o, dar conform prevederilor Codului de Procedură Fiscală nu se pot acorda. Noi chiar vrem, dar nu putem. Decizia este la mâna guvernului. Am studiat problema.
GdS: Şi atunci la ce credeţi că se referea conducerea primăriei când vorbea de viitoarele facilităţi fiscale?
I.P.: Se referea probabil la disciplina financiară, la modul în care vor fi ajutaţi să-şi plătească aceste impozite, în sensul că trebuie identificaţi şi ajutaţi să plătească.
GdS: Aceasta este o facilitate cu biciul.
I.P.: Ce să facem… trebuie să plătească.
GdS: Care este datoria pe care o are de recuperat primăria de la firme şi de la craioveni?
I.P.: Circa 900 de miliarde de lei vechi, din care 280 de miliarde de lei de la persoane fizice.
GdS: Care sunt cei mai mari datornici persoane juridice?
I.P.: Termo Craiova, Eco Sud, care are o datorie de aproape zece miliarde de lei vechi, Staţiunea de Dezvoltare Pomicolă, aproape nouă miliarde de lei. După care mai sunt, CFR Marfă – 5,2 miliarde de lei. Ne judecăm cu ei, iar acum suntem pe suspendarea executării silite. Suntem angrenaţi în foarte multe procese. Cele mai multe sume provin din inspecţii fiscale contestate în instanţă. Foarte rar câştigă o contestaţie, aproape deloc.
GdS: Cum merg executările silite?
I.P.: La începutul anului trecut aveam în executare 2.500 de contribuabili persoane juridice cu debite neachitate. La finalul anului rămăseseră 2.258. Noi demarăm procedurile de licitaţie, dar nu vin cumpărători. Nici noi nu înţelegem de ce. Sunt multe situaţii de genul acesta. Avem clădiri, terenuri de vânzare, noi facem procedura, dar nu găsim cumpărători.
GdS: Sunt persoane fizice cu datorii mari?
I.P.: Sunt cu datorii până într-un miliard de lei vechi.
GdS: Cum veţi rezolva situaţia imobilelor din Faţa Luncii pe care nu se plăteşte impozit?
I.P.: Se va face o acţiune comună împreună cu organele de poliţie, cât de curând. Vă daţi seama că, dacă suntem cu organele de poliţie… Măcar încercăm să fiscalizăm Faţa Luncii. Cineva tebuie să facă şi lucrul acesta.
GdS: Care este situaţia maşinilor înamtriculate în alte ţări? Au plătit taxa de parcare?
I.P.: Vinietele au început să fie distribuite. Intenţionăm să le comercializăm şi prin benzinăriile OMV Petrom. Considerăm că acei contribuabili care vin noaptea nu aveau de unde să cumpere.
GdS: Cât reprezintă autoturisme cu numere străine dintre cele pentru care se plăteşte această taxă?
I.P.: Mai mult de 10%. Cei cu maşini înmatriculate în Anglia au venit şi ei, dar nu în număr mare. Asta este situaţia. Trebuie luate nişte măsuri de către aparatul de specialitate al primăriei. Trebuie mers şi sancţionaţi. Şi nu numai ei, ci şi ai noştri, care au maşini înmatriculate în Dolj.
GdS: Cum rămâne cu spaţiile de unde au fost demolaţi chioşcarii?
I.P.: Aici este de discutat, probabil se vor scoate la licitaţie cât mai curând, pentru că trebuie să alimentăm bugetul local.
GdS: Care este stadiul cercetărilor legate de funcţionarii acuzaţi că au comis ilegalităţi prin neînregistrarea sumelor încasate de la contribuabili?
I.P.: Cercetarea este în derulare, s-a constituit o comisie la nivelul primăriei care verifică cele dispuse prin ultima adresă emisă de IPJ Dolj. Ne-au solicitat nişte informaţii. Undeva în aprilie se presupune să se finalizeze. Acei funcţionari nu mai lucrează aici.
GdS: Doriţi să le transmiteţi vreun mesaj contribuabililor?
I.P.: Au oricând uşa deschisă la noi. Firmelor care nu plătesc le transmit să-şi achite obligaţiile, că nu mai este de joacă, iar celor care sunt de bună credinţă, un sincer mulţumesc.
GdS: Din cele spuse de dumneavoastră, plătitorii se pot considera proşti că îşi achită datoriile, iar ceilalţi pot sta liniştiţi, pentru că oricum nu prea aveţi ce le face?!
I.P.: Nu poţi mulţumi niciodată pe toată lumea. Orice pădure are şi uscături.
