Guvernul va limita despăgubirile acordate foștilor proprietari, însă în prezent nu se cunoaște nici plafonul, nici cum se vor aplica aceste limitări, legea fiind încă în proces de elaborare, a declarat, într-un interviu pentru Hotnews, Dorina Danielescu, președinta Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Dacă va fi adoptată, măsura ar afecta cam 100.000 de foști proprietari.
În noua lege vor fi prevăzute termene clare de rezolvare și de soluționare a dosarelor de despăgubire atât la nivel local, cât și la nivel central, precum și o ordine de soluționare a dosarelor și un control jurisdicțional. „Cel mai important aspect al noii legi este componenta financiară. Sunt mai multe variante, vor fi supuse dezbaterii publice. Se va stabili o anumită limitare a sumelor respective cu privire la despăgubiri. Se va face un studiu de impact și se va stabili ulterior care va fi această limitare“, a declarat Danielescu pentru HotNews.ro. Însă, marea noutate a legii va fi introducerea plafoanelor de despăgubire. „Cu siguranță va exista o limitare. Nu e veste tocmai bună, dar trebuie să luăm în calcul că doar în aceste condiții toți vor primi o parte din ceea ce li se cuvine. Decât deloc, e bine că persoanele îndreptățite să-și primească măcar o parte din drepturile care li se cuvin.Trebuie să fim conștienți de ceea ce avem și ceea ce putem să dăm“, a explicat Danielescu. Vestea unei iminente limitări a despăgubirilor vine pe fondul informațiilor recente care indică un adevărat jaf petrecut la ANRP de-a lungul timpului. Guvernul a decis pe 13 martie suspendarea pe o perioadă de șase luni a emiterii titlurilor de despăgubire în cazul imobilelor naționalizate. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a sesizat Parchetul pentru o serie de nereguli depistate la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților. În urma unui audit efectuat la ANRP au fost descoperite nereguli grave în modul de repartizare a dosarelor de despăgubire. Aceasta în condițiile în care s-a constatat că au rămas 38.000 de dosare nesoluționate.
Cum acţionează mafia retrocedărilor
Mecanismul jafului descris de ANRP este relativ simplu. „Băieții deștepți ai retrocedărilor“ au cumpărat drepturile litigioase de la foști proprietari și n-au mai stat la rând ani de zile pentru a obține despăgubiri de la ANRP. Cu hotărârea definitivă a instanței care le stabilea un drept de despăgubire au angajat „avocați și executori judecătorești deștepți“, care au investit hotărârea instanței cu titlu executoriu, au proprit conturile ANRP și au încasat astfel miliarde de lei vechi, în timp ce un fost proprietar obișnuit așteaptă de cinci, șapte sau chiar zece ani să primească ceva. „Tot prin această procedură a propririi se încasează și onorariile avocaților. O persoană îndreptățită avea de încasat în jur de 2,7 miliarde de lei vechi, iar onorariul de avocat era de 3 miliarde de lei. Categoric că onorariul nu se justifica și că instituția este prejudiciată cu această sumă. Singura cale pe care noi am exercitat-o până în acest moment a fost contestație la executare, am solicitat instanțelor revizuirea onorariului de avocat. Instanța poate să cenzureze onorariul avocatului în funcție de munca prestată“, a declarat șefa ANRP, Dorina Danielescu.
Potrivit președintelui ANRP, din 479 de milioane de lei, cât reprezintă bugetul de despăgubiri pe 2012, deja s-au executat propriri pe acest cont în valoare 80 de milioane de lei și sunt în curs încă 31 de milioane de lei. „Până acum nu s-au putut face plăți efective către persoane îndreptățite în ordinea cronologică din cauză că a devenit o adevărată practică executarea silită a conturilor ANRP, prin proprirea lor. Astfel, în această modalitate, ANRP a ajuns în situația în care să nu mai poată efectua plăți voluntare, banii virați intrând în conturile unor executori judecătorești“, explică Danielescu.
Forţaţi de CEDO
În 12 iulie 2012, expiră termenul de 18 luni acordat de CEDO statului român printr-o decizie rămasă definitivă în 12 ianuarie 2011, prin care obliga guvernul să instituie un mecanism funcţional de retrocedare şi compensare. Preşedintele ANRP susţine că se poate solicita o prelungire pe o perioadă de încă şase luni, dar că guvernul are în vedere respectarea termenului de 12 iulie pentru a face un sistem funcţional de despăgubiri. La soluţionarea dosarelor depuse la ANRP lucrează efectiv, conform preşedintelui instituţiei, aproximativ 100 de angajaţi, iar un consilier juridic „are de soluţionat în instanţă în jur de 8.000 de dosare“. Danielescu susţine că a solicitat guvernului detaşări şi transferuri de personal pentru încă 30 de posturi. Decizia-pilot a CEDO lasă posibilitatea statului român să plafoneze despăgubirile. Pe de altă parte, „foştii proprietari şi activiştii pentru drepturile omului susţin că limitarea despăgubirilor acum, după ce mii de oameni au beneficiat deja de legea actuală şi alte zeci de mii s-au bazat pe ea, ar fi discriminatorie şi retroactivă”. Astfel, se pune în discuţie constituţionalitatea unei astfel de prevederi şi apoi posibilitatea solicitanţilor nemulţumiţi să atace în instanţă măsura, având în vedere faptul că în Codul Civil se oferă garanţii împotriva legilor retroactive. Acest lucru ar putea contribui la o jurisprudenţă şi mai haotică şi la supraîncărcarea instanţelor.
Cum s-a plafonat nivelul despăgubirilor în alte state
În decizia-pilot împotriva României se precizează şi exemplul Poloniei, care despăgubeşte doar pe foştii proprietari din zona râului Bug şi stabileşte o limită, un plafon al despăgubirilor. Decizia Poloniei de a limita valorile despăgubirilor pentru proprietăţi aflate în teritorii pierdute după al Doilea Război Mondial la 20% din valoarea iniţială a proprietăţii a fost primită favorabil de Consiliul Europei şi CEDO. Într-un studiu din 2008 realizat de Societatea Academică din România (SAR), sunt explicate sistemele de despăgubire în cazul mai multor state din Europa Centrală şi de Est. În raport este relatată pe scurt şi soluţia aleasă de Ungaria, unul dintre puţinele state care, la fel, a decis plafonarea despăgubirilor. “Ungaria, ca majoritatea statelor din regiune, a reglementat problema proprietăţii la începutul anilor 1990, deschizând posibilitatea retrocedărilor şi către non-rezidenţi sau persoane de altă cetăţenie. Pe de altă parte însă, Ungaria a impus cea mai scurtă perioadă pentru depunerea cererilor (termenul-limită la aproximativ şase luni de la aprobarea legii) şi a finalizat procesarea acestor cereri în decurs de doi ani. S-a folosit compensarea pe sistem voucher în locul restituirii în natură. Oficiul de Compensare, instituţie creată special pentru administrarea procesului, a decis asupra cererilor de terenuri, a emis cupoanele sau voucherele de compensare şi a administrat licitaţiile unde erau utilizate aceste vouchere. Spre deosebire de majoritatea ţărilor din regiune, unde nivelul compensării a fost proporţional cu valoarea proprietăţii, Ungaria a introdus un plafon de 21.000 $. În cazul Ungariei, costurile totale ale procesului de restituire au fost estimate la două-patru miliarde de dolari“, se arată în studiul SAR.
Hotnews
