Primăria Craiova porneşte vânătoarea şoferilor care conduc maşini cu numere străine. Poliţia Locală va verifica parcările din oraş şi va da amenzi celor care nu şi-au cumpărat vinieta care le dă dreptul să parcheze. Problema mare este că amendă vor primi toţi şoferii, inclusiv cei cu maşini înmatriculate în Dolj, care nu şi-au lipit vinieta în parbriz. Informaţiile au fost făcută publice de directorul Direcţiei de Taxe şi Impozite Craiova, Sorin Marcu. El a declarat într-un interviu acordat GdS că din luna mai va fi pus în aplicare un regulament pentru plata taxei de parcare.
GdS: Şi-a făcut primăria planul la încasări în primele trei luni?
Sorin Marcu: La 22 martie încasaserăm doar cu 46.000 de lei mai puţin. E o sumă mică.
GdS: Este criza de vină?
S.M.: Este posibil, dar nu dau neapărat vina pe ea. Nu este o diferenţă foarte mare. Banii ăştia îi putem recupera într-o zi.
GdS: Se comportă contribuabilii diferit anul ăsta?
S.M.: Criza nu a afectat comportamentul. An de an, încasările au crescut. Anul acesta ne aşteptăm să fie mai mari. Noi încasăm banii pe proprietăţi, iar proprietăţi tot timpul se construiesc. Rar se demolează o clădire şi nu se construieşte alta în locul ei. Numărul creşte constant. Mai avem pierderi la graniţe, unde comunele limitrofe acaparează încet câte un imobil sau o bucată de teren.
GdS: Şi cum rezolvaţi? Îşi poate alege omul locul unde să plătească taxa?
S.M.: Nu. Impozitul se plăteşte clar pe teritoriul administrativ unde este proprietatea.
GdS: Atunci nu au acaparat, ci au luat ce era al lor…
S.M.: Şi asta este adevărat, dacă e să ne luăm după decretul de lege din 1968. Sunt oameni care înainte plăteau la Craiova şi acum nu. Este vorba de toate imobilele de la zona Ford. Toţi sunt la Cârcea. Pe partea asta, spre Hanul Doctorului, este un service făcut anul trecut şi după ce s-a dat în folosinţă, după nici o lună, Primăria Pieleşti a acţionat în instanţă Craiova şi a câştigat. Întrebarea mea este de ce nu s-a sesizat pentru că de patru-cinci ani s-a săpat acolo, lucrările s-au văzut de mult timp. De ce nu s-a sesizat nimeni şi să-i aplice o amendă constructorului, pentru că autorizaţia este dată de Craiova, toate utilităţile, iar după finalizare, te duci în instanţă şi iei doar impozitele.
GdS: De ce le mai daţi autorizaţie atunci, ştiind că nu vor mai plăti impozit la Craiova?
S.M.: Nu noi eliberăm autorizaţiile. Probabil la vremea respectivă figura pe teritoriul Craiovei. Nu sunt nişte limite clare, fiecare bucată se câştigă în instanţă.
GdS: Cine este cel mai bun plătitor de taxe şi impozite locale: pensionarul, firma, angajatul?
S.M.: Fiecare categorie are şi părţi bune, şi părţi rele. Sunt şi pensionari care, la 1 ianuarie, dacă ar putea, ar veni să plătească impozitele. Explicaţia ar fi că ei îşi drămuiesc banii mai bine şi i-au pus deoparte şi de aceea sunt primii. Sunt mult mai raţionali, să scape de griji. O mare creştere o au şi tinerii. Vin puternic din urmă. Cred că au început să conştientizeze că, neplătind datoriile, se lovesc de alte probleme. Atunci când vor să vândă o maşină, nu o pot înstrăina, când au nevoie de un certificat fiscal, nu-l obţin. Şi populaţia mai tânără face şi cele mai multe mişcări de bunuri. Tânără înseamnă până în 40 – 45 de ani.
GdS: Din ce cartier sunt cei mai buni plătitori?
S.M.: Nu avem o astfel de statistică, dar se poate face.
GdS: Cât plăteşte anual un hipermarket?
S.M.: Câteva sute de mii de lei, adică două-trei. La persoanele juridice impozitarea se face la valoarea contabilă a imobilului respectiv. La o construcţie de acum câţiva ani altele au fost costurile la materiale, pentru că de aici reiese valoarea.
Regulamentul care va înnebuni şoferii din Craiova
GdS: Se plăteşte taxa de parcare?
S.M.: Da. În general, toţi cei care şi-au achitat impozitul auto au plătit şi taxa de parcare. Deocamdată, avem foarte puţine cazuri în care s-a achitat taxa de parcare pentru cetăţeni din alte localităţi.
GdS: Adică la „bulgăroaice“…
S.M.: Da. Avem cazuri de plăţi voluntare. Sunt şoferi cu maşini de Bulgaria care au plătit, cam 20 de persoane. E bine că este un început.
GdS: Cum îi puteţi obliga?
S.M.: În şedinţa de consiliu din această săptămână avem pe ordinea de zi regulamentul privind aprobarea taxei de parcare. Sunt prevăzute sancţiuni pentru neplată care se aplică tuturor maşinilor parcate pe domeniul public.
GdS: Cum verificaţi dacă s-a plătit taxa de parcare pentru o maşină?
S.M.: Asta e problema, cum identificăm persoanele care folosesc aceste maşini. Am încercat o colaborare cu Poliţia Rutieră, care încearcă să facă o bază de date şi să ia legătura cu omologii lor bulgari. Este ca la radar. Poliţia nu te opreşte, dar îţi trimite poza. Pe baza numărului de înmatriculare, poate fi identificat proprietarul din Bulgaria, iar proprietarul va fi obligat să spună cu cine are contractul de comodat
GdS: Ce presupune acest regulament?
S.M.: Regulamentul este de vreo două-trei luni la Direcţia Juridică. Nu vom mai ridica maşini. Pe baza fotografiei, putem face identificarea.
GdS: De unde ştiţi că omul acela nu este în tranzit în Craiova şi stă doar o oră?
S.M.: Dacă e în tranzit, e obligat să ia vinietă. Este şi taxă pentru o zi – un leu, pentru 30 de zile – 15 lei şi un an – 40 de lei. Se plăteşte la noi şi vrem să încheiem protocol cu trusturile de presă care să le distribuie la chioşcuri, în staţiile RAT, plus la toate ghişeele noastre, aici, la fostul Liceu Auto şi în Craioviţa.
GdS: Rovinieta este valabilă şi pentru cei din Craiova?
S.M.: Cei care au maşinile înregistrate în evidenţele noastre trebuie să plătească taxa pe un an.
GdS: Concret, cum procedează poliţistul?
S.M.: Contribuabilul este obligat să lipească vinieta în geam.
GdS: Şi lipeşte 12 viniete dacă ia în fiecare lună?
S.M.: Le dezlipeşte pe celelalte. Altfel nu poţi să-l identifici pe cel care a plătit sau nu.
GdS: Dar aveţi o bază de date.
S.M.: Avem, dar el din stradă nu ştie. Nu poate să ia fiecare maşină la verificat şi apoi să sune.
GdS: Şi dacă îi lipeşte vinieta, ce i se întâmplă şoferului? Primeşte amendă?
S.M.: Se face identificarea şi se vede dacă a avut-o sau nu. E ca şi la RCA.
GdS: Deci, nu primeşte amendă…
S.M.: Nu. Nu primeşte amendă pentru nelipirea ei. Dar asta îţi poate aduce eventuale solicitări să mai faci un drum, pierzi timp. Noi sperăm ca în aprilie să putem distribui vinietele pentru taxa de parcare. Fiind un produs nou pentru Craiova, probabil vor mai fi mici neconcordanţe. Vom vedea după primul an ce rezultate dă.
GdS: Tot nu este clar la ce să ar trebui să se aştepte şoferii dacă nu au vinieta lipită în parbriz.
S.M.: Poliţistul se uită dacă şoferul are vinieta lipită pe parbriz şi face poza. El poate întocmi procesul-verbal la faţa locului. Amenda pentru lipsa vinietei este între 100 şi 300 de lei. E vorba de gravitatea faptei. Dacă săvârşeşte în mod repetat fapta, poliţistul poate acorda amenda maximă.
GdS: Şi proprietarul maşinii cum află dacă are probleme sau nu din cauza vinietei?
S.M.: Noi nu luăm în debit amenda dacă nu are confirmarea cetăţeanului. Procesul-verbal vine acasă prin poştă cu confirmare de primire. Dacă refuză să semneze, i se aplică procedura de afişare.
GdS: Deci, dacă cetăţeanul ştie că are vinietă, nu semnează procesul-verbal care îi vine acasă pentru că nu a lipit vinieta în parbriz.
S.M.: Un proces-verbal nu mai poate să-l anuleze decât o instanţă.
GdS: Păi asta înseamnă că a fost amendat…
S.M.: Aici ajungem la situaţia cu neplăceri. Dacă nu o pune în parbriz şi nu e la maşină când vine poliţistul, din punct de vedere legal nu o are. Toate vinietele de drum prin ţări străine se lipesc în parbriz. Sfatul meu este să lipească vinieta pentru a evita neplăcerile.
GdS: Când intră în vigoare acest regulament?
S.M.: Cred că din mai intră în vigoare. Şi licitaţia pentru tipărirea vinietelor este avansată. Avem 110.000 de autoturisme înregistrate în baza de date şi am mai luat o marjă de 40.000 de alte maşini care ar tranzita Craiova. Sunt foarte multe maşini înregistrate la comunele limitrofe care ajung zilnic în Bănie.
GdS: Şi pe acestea cum le identificaţi?
S.M.: Anul trecut, de exemplu, când a fost taxa de parcare progresivă, multe firme şi-au mutat sediul în comunele limitrofe pentru a evita plata taxei. Şi noi am revenit asupra taxei. Se ajungea la un moment dat ca taxa de parcare să fie mai mare decât impozitul auto. Era, de exemplu, un Matiz care avea impozit 32 de lei, iar taxa de parcare, fiind a patra sau a cincea maşină, ajungea la 100 de lei. Este foarte uşor de identificat, deoarece Poliţia Locală va avea acces la baza de date a Poliţiei Rutiere. Aici nu este o problemă. La o maşină înmatriculată în România se poate afla uşor proprietarul.
GdS: Pe câte imobile din Craiova se plăteşte impozit?
S.M.: Erau 94.000 de imobile, numai clădiri. La terenuri e mai dificil, pentru că e greu măsurabil. Din acestea, blocurile au cea mai mare pondere.
GdS: Sunt oameni cu mai multe case în Craiova?
S.M.: Da. Este o persoană care are 14 proprietăţi şi nu este dezvoltator imobiliar. Peste şapte case – unul, trei persoane – peste şase case, 17 – peste cinci, 48 – cu mai mult de patru case, 185 cu trei case.
GdS: Avem oameni care deţin proprietăţi de lux, yahturi, bărci cu motor?
S.M.: În Craiova sunt până în cinci persoane care au şi bărci. Acestea se pot declara şi la Autoritatea Navală.
GdS: De ce este prinsă în zona A, adică cea mai scumpă, aproape jumătate din Craiova?
S.M.: Este zona centrală, care cuprinde o suprafaţă mare. Normal că se iau mai mulţi bani. În zonele respective există toate utilităţile.
GdS: De ce nu a fost inclusă şi Craioviţa atunci? Şi ea are toate utilităţile!
S.M.: Ea este spre marginea oraşului. Această zonare e de acum trei-patru ani.
GdS: Cum recuperaţi datoriile şi care este nivelul lor?
S.M.: Prin măsuri de executare care deja se ştiu. Titlu executoriu, somaţie, poprirea veniturilor şi mergem până la sechestre pe bunuri. Avem licitaţii în fiecare lună, avem sechestru chiar şi la plantaţii la Staţiunea Pomicolă Cernele.
GdS: Cum vă descurcaţi cu firmele?
S.M.: Au fost probleme cu plăţile, deoarece multe au intrat în insolvenţă, chiar dacă la noi nu aveau datorii mari. Intrând în insolvenţă, nu am mai putut aplica măsurile de executare şi nu avem decât să ne înscriem la masa credală. Aici mai apare şi problema reevaluărilor proprietăţilor. Din trei în trei ani trebuie să întocmească aceste reevaluări, altfel sunt impuşi la o cotă diferită, mult mai mare. În cazul Craiovei vorbim ca, în loc de 1,8%, să aplicăm 12%. Ce înseamnă reevaluarea? Anii trecuţi, un apartament se cumpăra cu o sută de milioane, peste cinci făcea poate un miliard, iar impozitul se plătea la o sută de milioane. Reevaluarea nu este o obligaţie, dar dacă nu, se impozitează cu acea cotă mare.
GdS: Mai executaţi firme?
S.M.: Acum avem cam 12 persoane juridice.
GdS: Reuşiţi şi să vindeţi bunurile respective?
S.M.: O parte, da. O mare parte din contribuabili încep să achite din obligaţii când ajung în situaţia asta. De foarte multe ori, suntem nevoiţi să nu mai ţinem licitaţia pentru că şi-au achitat datoriile.
GdS: Aveţi multe procese de faliment ale firmelor? Aţi recuperat vreun leu în urma acestor procese?
S.M.: Sume, da, dar sunt foarte mici faţă de cât era de plată, pentru că la persoane juridice imobilele sunt deja ipotecate în favoarea băncilor şi ele au prioritate în faţa noastră. Pierdem foarte mulţi bani. Dacă se îndestulează banca şi ne mai rămâne şi nouă ceva, e bine.
GdS: Aţi cerut atragerea răspunderii materiale a vreunui administrator?
S.M.: Da, dar nu s-a materializat nici unul pentru că sunt pe rol, la judecată. Sunt 10-15 cazuri, iar suma este de sute de mii de lei. Am cerut atragerea pentru că am avut cazuri în care o parte din bunuri apar vândute prin acte fără solicitarea certificatului fiscal, în perioade când nu era obligatoriu, şi sunt bunuri înstrăinate către persoane din anturajul familiei.
GdS: Aţi recuperat vreun ban de firmele lui Boerică?
S.M.: Nu, până acum, pentru că au intrat în faliment, iar la distribuire nu am mai apucat nici un leu. Nu el era administrator pentru a-i atrage răspunderea. Ştiu că s-au făcut demersuri, dar noi nu avem un jurist care să ne reprezinte direct, ci lucrăm cu Direcţia Juridică a Primăriei şi e mai dificil.
GdS: De la Samir Sprânceană aţi recuperat vreun ban?
S.M.: Din câte îmi amintesc, nu. Am recuperat de la fraţii Mihăilescu. Am avut un sechestru pe un teren la Calafat, pe care l-am vândut şi am încasat banii în întregime. Terenul avea câteva mii de metri pătraţi, lângă fosta fabrică. A fost vândut acum doi ani. La Siclitaru am început executarea, dar am fost acţionaţi în instanţă, iar acum stăm pe loc.
GdS: Deci, aceasta este o metodă de a amâna plata?
S.M.: Da.
GdS: Lumea spune că primăria a apărat interesele acestor afacerişti şi că nu a luat toate măsurile de executare…
S.M.: Nu cred, nu pot fi de acord cu aşa ceva, cel puţin de şase luni de când sunt eu.
GdS: Credeţi că este tardiv ce aţi făcut dumneavoastră? Trebuia făcut mai demult pentru a avea efect?
S.M.: Nu este tardiv. Toate aceste transferuri de bunuri nu se mai pot face fără certificat fiscal. Altfel, se poate anula actul.
GdS: Care este situaţia Ford din punctul de vedere al taxelor şi impozitelor?
S.M.: Ford plăteşte la Craiova, dar este un proces pe rol. Noi sperăm să nu ne părăsească şi să rămână la noi. Ei plătesc către bugetul local cam 650.000 de lei pe an.
Cazul Universitatea Craiova
GdS: Aveţi procese pe rol cu Universitatea Craiova.
S.M.: Le-am blocat toate conturile, avem şi sechestre puse, avem şi o licitaţie luna aceasta pentru un autoturism. Sechestrul este de mai mult timp, dar a fost o contestaţie la executare şi am câştigat. Preţul este de 240.000 de lei.
GdS: Aţi recuperat vreun leu din conturile poprite?
S.M.: Nu. Explicaţia băncilor este că nu sunt bani în cont, că toate sumele care intră în cont se duc pe salarii. Acum le-au intrat cei 700.000 de euro din vânzarea lui Mihai Costea.
GdS: Cum a reuşit clubul mereu să evite plata taxelor şi impozitelor?
S.M.: Prin acest labirint juridic, dar care este legal. Mie îmi lipsesc juriştii. Dar ei se ocupă de toate problemele primăriei. De multe ori trebuie să fie în aceeaşi zi la 10 – 15 procese. Am avut procese strămutate la Cluj. Iar sistemul legislativ este cumva permisiv şi nu ne dă mai multă putere.
GdS: Ce ar trebui schimbat pentru a avea mai multă putere?
S.M.: În primul rând, legea ar trebui să fie drastică, să nu mai depindem atât de mult de acele întârzieri pe care le avem în executare. Orice persoană care vrea să-şi mai rezolve puţin problemele ne acţionează în instanţă. Durează poate şi un an. În această perioadă, cu diverse chichiţe, anumite proprietăţi pot fi făcute pierdute. Suntem legaţi de mâini şi de picioare. Referitor la licitaţii, ar trebui să putem să le organizăm mai des, ar trebui rezolvată problema cu băncile. Mai avem şi cheltuieli de executare şi nu ne alegem cu nimic.
GdS: Credeţi că veţi mai recupera vreun ban de la clubul de fotbal?
S.M.: Dacă vrea să-şi mai desfăşoare activitatea, trebuie să şi plătească. Pe persoană fizică, patronul clubului este bun-platnic. Nu are sechestru pe casă.
GdS: Fiscul doljean, de exemplu, a pus sechestru pe drepturile federative ale jucătorilor. Vă gândiţi să faceţi acelaşi lucru?
S.M.: Noi am mai făcut o adresă către LPF referitoare la drepturile TV şi Liga ne-a comunicat că nu se poate face poprire pe drepturile TV. Apoi am purtat o întreagă corespondenţă. O să încercăm şi noi, dar nu vedeţi că nici ei nu recuperează nimic? Vom lua legătura cu DGFP să găsim cu juriştii noştri o metodă.
GdS: Pe câte conturi ale persoanelor fizice aţi pus poprire?
S.M.: Sunt mii de persoane, provenind din amenzi şi din impozite. Noi luăm conturile bancare de la DGFP, dar multe sunt neutilizate de foarte mult timp. Băncile ne informează că nu au disponibil. Celor care au taxe şi impozite de plătit, le punem sechestru. O problemă mai mare este la cei cu amenzi care nu au nici un fel de bun urmăribil şi aici am făcut demersuri şi ne-am îndreptat împotriva lor să presteze muncă în folosul comunităţii. Sunt foarte multe cazuri. Instanţa le dă un cuantum de ore în funcţie de valoarea amenzii. Am pus poprire şi pe conturile de salariu şi de pensii. Sunt sute de cazuri. Semnez câteva zeci de popriri pe zi. Luăm datele de la Casa de Pensii, de unde ni se dă locul de muncă şi facem adresă. Firma angajatoare este obligată să ne vireze până la o treime din salariu.
GdS: Reuşiţi să vindeţi imobilele sechestrate ale persoanelor fizice?
S.M.: Foarte greu, deoarece dacă are o singură proprietate, legea ne obligă să-i păstrăm un spaţiu minim de locuit şi sunt foarte rare cazurile în care cineva vrea să cumpere un imobil ştiind că trebuie să-l păstreze pe vechiul proprietar. Trebuie să-i oprească o cameră. Este o anomalie. În aceeaşi situaţie sunt şi asociaţiile de proprietari.
GdS: Dacă toate firmele ar specula legea, aţi mai încasa vreun leu?
S.M.: Nu ştiu, sunt într-o situaţie foarte grea dacă toate firmele ar ajunge în situaţia asta.
GdS: Cât din restanţele pe care le aveţi de încasat mai pot fi recuperate?
S.M.: Avem foarte multe autoturisme care în anii trecuţi nu erau în evidenţa electronică, nici în cea a celor de la Permise. Se proceda mai mult scriptic, adică o persoană vindea autoturismul, dar la noi nu mai ajungea să scadă acel autoturism. O mare parte din datoriile istorice de aici provin. Nu reuşim să identificăm contribuabilii. Mai sunt datorii de la clădiri şi terenuri în litigiu şi nu ştim cine este proprietarul. Avem 50 de milioane de lei datorii restante, iar foarte greu recuperabile cam zece milioane de lei.
Impozitul la casă nu e mare, vine cam un pachet de ţigări pe lună, dar avem de a face şi cu multă indolenţă. Oamenii lasă pe altă dată şi se strânge o sumă mare.
GdS: Comparativ cu alte oraşe mari din ţară, avem impozite mai mici sau mai mari?
S.M.: Suntem undeva la mijloc. La Timişoara şi Cluj, impozitele sunt mai mari decât la noi. La Iaşi, parcă, şi la Oradea sunt mai mici. Dacă ar conştientiza mai mult populaţia, nu cred că ar fi probleme.
GdS: Îi sperie pe oameni somaţiile de plată?
S.M.: Da. Asta e problema la români. Până nu îl sperii un pic, nu fac pasul.
