Într-un interviu pentru Euronews, prim-ministrul Andrei Giurov a sugerat – fără să ofere nume – că mogulul Delian Peevski a susținut intrarea țării în Consiliul pentru Pace pentru a scăpa de sancțiunile impuse împotriva sa de SUA.
Premierul interimar al Bulgariei, Andrei Giurov, a declarat într-un interviu acordat Euronews că participarea țării sale la „Consiliul pentru Pace”, o inițiativă controversată condusă de președintele american Donald Trump, nu a reprezentat un consens guvernamental, ci a fost rezultatul „deciziei unui singur oligarh”.
Giurov a subliniat că această mișcare nu reflectă poziția oficială a Bulgariei și nici aprobarea parlamentului.
Premierul nu a precizat la ce oligarh se referă, dar Euronews și presa bulgară subliniază că este vorba despre magnatul media și politicianul Delian Peevski.
Cine este Delian Peevski
În declarația dată pentru Euronews, prim-ministrul a afirmat că decizia de a adera la Consiliul pentru Pace a fost „o chestiune personală a unui singur oligarh care este sancționat prin Legea Magnitski” și a adăugat că decizia pare legată de eforturile acestuia de a obține ridicarea sancțiunilor împotriva acestei persoane.
„Nu cred că va funcționa”, a remarcat el, exprimându-și îngrijorarea cu privire la influența pe care anumiți oligarhi o au încă în cercurile politice bulgare.
Peevski, un persoaj prezent de mult timp în politica bulgară, este sancționat în prezent atât de Statele Unite, cât și de Regatul Unit pentru mită și corupție.
Lider al unui partid al minorității turce, Peevski a fost acuzat în mod repetat de cumpărare de voturi și a fost aliat o lungă perioadă cu fostul premier de dreapta Boiko Borisov, cel mai longeviv lider al guvernului de la Sofia.
Fostul premier reformist Kiril Petkov, de la Continuăm Schimbarea, a declarat că Peevski are un control semnificativ asupra sistemului judiciar și a serviciilor de securitate.
Parlamentul nu a ratificat aderarea la Consiliul pentru Pace
Bulgaria a devenit una dintre puținele țări din UE care s-au alăturat Consiliului pentru Pace atunci când inițiativa a fost lansată în ianuarie. Din blocul comunitar, doar Bulgaria și Ungaria au anunțat că vor participa cu statut de membri deplini.
România, prin președintele Nicușor Dan, a participat la sesiunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, în calitate de observator.
La acea vreme, decizia a fost propusă de fostul prim-ministru Rosen Jeliazkov, cu puțin timp înainte ca guvernul său să cadă în urma unor proteste de amploare.
Giurov a explicat că parlamentul național nu a ratificat încă aderarea Bulgariei și că, chiar dacă o va face, problema ar putea fi trimisă la Curtea Constituțională.
Asta în condițiile în care mai multe state membre ale UE și-au exprimat îngrijorarea că mandatul Consiliului ar putea încălca Carta ONU, complicând participarea.
Îndoielile noului guvern
Inițial, implicarea Bulgariei a fost prezentată ca un sprijin pentru un plan de reconstrucție a Gazei în urma conflictului dintre Israel și Hamas.
Cu toate acestea, Giurov a afirmat că, odată cu extinderea mandatului Consiliului la scară globală de către Trump, rolul Bulgariei și acordul în sine ar trebui reevaluate.
El a subliniat că analizele juridice europene au semnalat probleme grave legate de structura Consiliului și de puterile aproape absolute ale președintelui său – Donald Trump – fără o limită de timp stabilită.
În ciuda acestor rezerve, Giurov a subliniat că Bulgaria rămâne angajată în menținerea unor relații diplomatice solide cu Statele Unite.
„Este important să păstrăm parteneriatele care au funcționat de mulți ani de ambele părți ale Atlanticului”, a declarat el pentru Euronews. În același timp, el a subliniat importanța unei Europe puternice și independente, capabilă să se susțină singură.
Citește și: Donald Trump a recunoscut că „s-a mers prea departe” cu deportările în masă din SUA
