Există locuri în lume unde istoria lasă cicatrici, iar natura le vindecă în timp. Așa este și Centura Verde a Germaniei, o întindere spectaculoasă de 1.380 km care traversează fostul hotar dintre Germania de Vest și RDG. În plin Război Rece, zona era un spațiu interzis, minat, păzit, menit să oprească orice încercare de evadare. Astăzi însă, același coridor militarizat s-a transformat într-una dintre cele mai bogate rezervații naturale ale Europei – un sanctuar de orhidee, păsări rare și ecosisteme unice.
Cheiner Torfmoor, situată între Hamburg și Berlin, este una dintre cele mai spectaculoase regiuni ale acestei centuri. Primăvara și vara, mlaștinile, pădurile mlăștinoase și pajiștile inundabile devin un habitat intens colorat, animat de mii de broaște și păsări. Aici, peste 6.000 de orhidee înfloresc anual, printre care și rara orhidee de mlaștină violetă, protejată printr-o pasarelă de lemn care permite vizitatorilor să exploreze fără a afecta solul fragil.
De la barieră militară la simbol al renașterii
Timp de patru decenii, zona a fost parte din faimoasa Innerdeutsche Grenze – o frontieră înarmată cu sârmă ghimpată, câmpuri minate și turnuri de supraveghere. Ironia dureroasă este că tocmai interdicția accesului uman a permis naturii să prospere aici. Pasionații de păsări au descoperit în perioada Războiului Rece faptul că cele mai rare specii din Bavaria și nordul Germaniei se refugiaseră exact în această „fâșie a nimănui”.
După căderea Zidului Berlinului, conservatori din ambele părți ale graniței s-au mobilizat. În 1989 a luat naștere oficial conceptul de Grünes Band – o inițiativă dedicată protejării acestui coridor natural. Sprijinul public a crescut rapid, iar în 2005 zona a fost declarată parte a Patrimoniului Natural Național al Germaniei. Astăzi, Centura Verde adăpostește peste 1.200 de specii rare de insecte și animale, devenind cea mai lungă rețea de biotopuri naturale din țară.
Există o altă justificare pentru a transforma zonele de frontieră în rezervații naturale: apărarea
Pe lângă valoarea ecologică și simbolică, transformarea fostelor granițe în coridoare naturale are un argument modern surprinzător: securitatea. După invazia rusă în Ucraina, statele UE aflate la granița cu Rusia și Belarus au ridicat garduri, fortificații și au început să planifice noi linii defensive. Țările baltice, de exemplu, lucrează la o „Linie de Apărare Baltică”, care combină infrastructura militară cu bariere naturale – mlaștini, turbării, râuri.
Restaurarea turbăriilor se dovedește a fi esențială nu doar pentru biodiversitate, ci și pentru protecție: zonele umede pot îngreuna mișcarea militară, pot absorbi apa în caz de inundații, pot reține CO₂ și pot crea habitate pentru specii amenințate. În schimb, mlaștinile drenate emit carbon, amplificând încălzirea globală.
„Biodiversitatea permite naturii să producă mai multe adaptări la condițiile în schimbare”, explică Katrin Evers, manager de proiect în cadrul BUND. „Pădurile sau mlaștinile intacte rețin apa în zonă, protejează de inundații și secetă, filtrează apa și oferă umbră – contribuind direct la reziliența climatică.”
Un monument viu al istoriei – și un model pentru viitor
Transformarea unei frontiere militarizate într-o rezervație naturală este o poveste unică în Europa. Turnurile de veghe, rămase ici-colo, înconjurate astăzi de orhidee, sunt martori tăcuți ai divizării unei națiuni, dar și simboluri ale renașterii pașnice. Pentru Germania, Centura Verde este atât un spațiu natural de neînlocuit, cât și un memorial deschis al trecutului.
În ultimii ani, inițiativa s-a extins și dincolo de granițele germane. Ecologiști și voluntari din 24 de țări lucrează la crearea unei Centuri Verzi Europene – o rețea de biosfere care urmărește fostele linii ale Cortinei de Fier, din Marea Barents până la Marea Adriatică. Rezultatul este impresionant: peste 8.000 de mile de habitate conectate, cu rol în protejarea biodiversității și în atenuarea schimbărilor climatice.
Un paradis sălbatic cu lecții pentru prezent
În Cheiner Torfmoor, trecutul și prezentul se întâlnesc spectaculos. Acolo unde odinioară accesul era interzis, astăzi naturii îi este permis să înflorească, iar vizitatorii se pot bucura de peisaje de o frumusețe rară. Centura Verde rămâne un exemplu extraordinar despre cum locurile marcate de frică pot deveni spații de regenerare, reziliență și echilibru ecologic.
