Credincioşii ortodocşi pomenesc astăzi suirea la cer cea de foc purtătoare a Sfântului, Măritului Prooroc Ilie Tesviteanul. Tradiţii, obiceiuri populare legate de această sărbătoare se mai păstrează în unele zone ale ţării.
Se spune că, la naşterea Sfântului Ilie, tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi. Încă din copilărie, ţinea strict toate poruncile legii şi se ţinea în permanenţă în faţa lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat şi rugăciune arzătoare. Minunile pe care le-a făcut în timpul vieţii sale l-au trecut în rândul sfinţilor. Sfântul Ilie, sfânt războinic al calendarului ortodox, a fost învestit de popor cu atributele zeilor tunetelor şi fulgerelor. Ca şi aceştia, el mână un car de foc în timpul furtunilor şi îşi trimite fulgerele către diavoli şi păcătoşi. La trăsura sa sunt înhămaţi doi sau patru cai albi, înaripaţi. Acolo, pe cer, Sfântul Ilie aleargă printre nori, tună, fulgeră şi trăsneşte. Speriaţi, dracii se ascund pe pământ: prin pomi, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în corpul unor animale, în special câini şi pisici. Dorind să nu-i scape nici unul, trăsneşte şi arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile în care s-au ascuns dracii. Se spune că în tinereţe ar fi tunat şi ar fi trăsnit atât de puternic, încât plesnea copilul în pântecele mamei şi viţelul în burta vacii. Pentru a nu distruge lumea, Dumnezeu sau Maica Precista l-au lăsat fără mâna dreaptă, l-au asurzit sau i-au scos un ochi. Cu toate acestea, el continuă să alunge dracii şi să-i omoare, lovindu-i cu biciul de foc ţinut în mâna stânga.
Datini şi credinţe româneşti de Sfântul Ilie
Se spune că în ziua de Sfântul Ilie, dacă este furtună, ferestrele şi uşile caselor să nu fie lăsate deschise, ca să nu se poată strecura vreo spurcăciune de drac înăuntru şi casa să fie trăsnită. Dracul trage mai mult la carpen, de aceea e bine să nu ai la casă acest lemn ori să te adăposteşti sub carpen. În vreme de furtună, este bine să stai în luminişuri şi mai bine să te plouă, căci la adăposturi toţi dracii trag. Trebuie să-ţi faci cruce des, căci Dumnezeu i-a zis lui Ilie, când i-a dat biciul în mână: „Ilie, în toate să dai, dar în cruce nouă să nu dai!”. De Sfântul Ilie, femeile duc la biserică busuioc şi-l pun la iconostas. La sfârşitul slujbei, îl iau şi îi dau foc, iar cu cenuşa lui se freacă în gură copiii când au bube. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere noi până în această zi. Dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. Tot de ziua sfântului, jertfelnicul de la biserica este plin cu tot felul de bucate, pentru sufletul morţilor. În unele sate, femeile duc la biserică lapte şi vin, iar peste zi fac praznice pentru cei morţi. Merele se duc întâi la biserică, pentru ca există credinţa că numai aşa ele vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Unele femei împart şi porumb fiert, dar şi farfurii cu mâncare, împodobite cu flori de vară. Înaintea acestei sărbători se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.
Sfântul Ilie – ocrotitorul Aviaţiei Române
Sfântul şi Marele Prooroc Ilie Tesviteanul este şi ocrotitorul spiritual al Aviaţiei Române. Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii (ARPIA), filiala Craiova, înfiinţată în anul 1998, are în prezent 39 de membri activi formaţi din veterani de război, foşti piloţi, dar şi simpatizanţi ai acestei meserii. „Din nefericire, de ziua Aviaţiei Române, membrii filialei Craiova nu pot sărbători, din lipsa fondurilor necesare, dar şi din cauza caniculei. Însă, pe 3 august, îi invităm la sediul ARPIA pe toţi membrii activi, dar şi pe cei care vor să ni se alăture“, a spus Mitică Mirea, preşedintele ARPIA, filiala Craiova.
