Comedia „Noroc si sanatate, domnule!“, dupa piesa „A vous souhaits“ de Pierre Chesnot, s-a jucat duminica trecuta, pe scena Teatrului National „Marin Sorescu“ din Craiova, având un succes total. Actorii au stralucit si au fost scosi la rampa de foarte multe ori de spectatorii craioveni, unii dintre cei mai avizati din tara. Un fel de spectacol „interactiv“ in regia basarabeanului Petre Hadârca. Asistenta a râs cu pofta si, dupa final, si-a imbunatatit tonusul psihic. O comedie cu efecte terapeutice neasteptate.
Pierre Chesnot este unul dintre cei mai titrati dramaturgi francezi ai momentului, „autor international de nivelul Barillet/Gredy“, potrivit aprecierilor criticilor de specialitate. Cu toate ca este francez sadea, nascut la Paris, pe 19 mai 1935, Pierre Chesnot are o biografie de autor american pe care il caracterizeaza nonconformismul si temperamentul flegmatic. Astfel, nu si-a finalizat studiile, lucrând ca magazioner, vânzator de frigidere, dupa care s-a decis sa cânte, debutând la „Théâtre de Dix heures“ in Pigalle. Apoi, prin diverse cabarete si varieteuri pe ambele maluri ale Senei. Persoanele cu care a intrat in contact, i-au dezvoltat capacitatea de introspectie, ajutându-l enorm in portretizarea personajelor si nu numai.
Pierre Chesnot a debutat in 1978, chiar cu comedia „A vous souhaits“ pe al carei text regizorul basarabean Petre Hadârca a realizat spectacolul „Noroc si sanatate, domnule!“. A scris numeroase piese de teatru, cele mai jucate in intreaga Europa fiind: „La voisine du dessus“, „Chez moi a cinq heure“, „Le lifting“, „Hotel particulier“, „Le caveau de famille“, „Propriete privée“, „Un beau salaud“, „Vue sur le golf“ si „Les copin“. Dintre cele mai jucate piese in România amintim: „Cavoul de familie“, „Arta adulterului“, „Tacanitii“, „Iar te sinucizi, iubito?“ si „Incurcaturi la «Mimoza»“.
Spectacol cu efect terapeutic
Spectacolul „Noroc si sanatate, domnule!“, dupa piesa „A vous souhaits“ de Pierre Chesnot, este o comedie consistenta, cu o multime de replici spontane, spirituale, imprevizibile la care spectatorul râde cu sau fara voia lui. Un spectacol de teatru in care asistenta realizeaza pe deplin care este diferenta intre un actor care interpreteaza un rol de comedie si un comediant. Textul este ireprosabil. Dupa tragerea cortinei, spectatorul se indreapta catre casa cu o stare generala de bine, asa cum este definita sanatatea. Regizorul Petre Hadârca a spus ca i se pare firesc, mai ales ca este recunoscut efectul terapeutic al râsului: „Acest sentiment complex de incredere intr-o iluzie, intr-o gluma, imbinat cu un fel de inocenta nepasatoare fata de marile griji ale lumii, mi se pare un apanaj al comediei. Sper ca prin aceasta spectatorul sa guste dintr-o doza de voie buna si astfel sa-si incarce bateriile cu energie pozitiva, sa fie capabil sa priveasca lumea si problemele curente cu mai putina incruntare si incrâncenare“. Regizorul a mai spus ca energia despre care vorbea se poate produce numai daca se intâlnesc cele trei forte: a textului, trupei de teatru si a spectatorului: „Sarcina mea este sa le dirijez in asa fel incât sa se produca scânteia generatoare de comedie. Totusi, daca ma intrebati despre semnificatii, mesaje rationale, as putea sa amintesc de exemplu cuvintele lui Ludovic: «Singurul vinovat este banul. El ne dicteaza legea lui. Cine te face frumos când esti urât, inalt când esti scund, destept când esti tâmpit? Banul! Cine ne face trufasi si sfidatori când il avem, umili si slugarnici când nu-l avem? Banul!»“.
Naturaletea interpretarii si emotia estetica
In urma cu trei decenii, Françoise Nourissier consemna in celebrul cotidian Le Figaro ca, inainte de a vedea „Noroc si sanatate, domnule!“, credea ca spectacolul nu apartine unui gen teatral care sa il prinda: „Eram dispus sa neg ca m-am bucurat, fiindu-mi rusine câteodata de suspinele de euforie. Mi-am zis, atunci: cu sau fara voia mea râd. (…) Totul in piesa sa este expus la ritmul comediei, care se complica, se recomplica, derapeaza si se desfasoara intr-o viteza irezistibila (…) Totul este facut, construit pentru a provoca râsul“.
Regizorul a realizat o distributie fericita. Astfel, Tamara Popescu joaca in rolul Louise, Valeriu Dogaru – profesorul Garron, Angel Rababoc – Ludovic Méricourt, Natasa Raab – Lucie Méricourt, Geni Macsim – Viviane Boissiere, Eugen Titu – Maréchal si Marian Politic in rolul Atropos. Povestea acestui spectacol este atât de credibila, incât fiecare spectator are senzatia ca in viata de toate zilele s-a mai intâlnit cu scene similare, sau chiar a fost implicat intr-o „poveste“ aproape identica. Naturaletea interpretarii rolurilor face distinctie fata de interpretarile clasice, iar regizorul a câstigat prin verva, nuantare, „ingrediente naturale“ si estetica dinamitarda.
