Rusia si SUA nu lupta pentru sfere de influenta

Sub titlul „Rusia si SUA nu lupta pentru sfere de influenta“, cotidianul moscovit Nezavisimaia Gazeta, din 16 octombrie, publica un articol semnat de secretarul de stat al SUA, Colin Powell, in care seful cancelariei diplomatice americane subliniaza ca in raporturile dintre Moscova si Washington centrul de greutate trebuie sa cada pe problemele economice, ale comertului si investitiilor. Reproducem acest articol.

„Au trecut aproape trei sute de ani de cind tarul Petru I, dupa cum scria Puskin, «a deschis o fereastra» spre Europa, contribuind la extinderea comertului Rusiei cu Vestul. Si parca niciodata de-a lungul acestor trei sute de ani perspectivele legaturilor comerciale n-au fost atit de promitatoare ca in prezent. Aceasta se explica si prin faptul ca nicicind in trecut n-au existat posibilitati atit de prielnice pentru extinderea acestei ferestre. Niciodata in trecut nazuinta Rusiei de a imbunatati conditiile pentru comert si investitii nu a fost atit de manifesta.

De la raporturile bazate pe amenintarea reciproca am trecut la relatii ce tin cont de interesele reciproce. In decembrie anul trecut, cind SUA si Rusia au ramas fiecare pe pozitia sa in ceea ce priveste problema fundamentala referitoare la Tratatul de aparare antiracheta (ABM), multi se asteptau la «sfirsitul lumii» in relatiile ruso-americane. Numai ca acest lucru nu s-a intimplat. Noi «am convenit sa nu fim de acord» in aceasta problema si SUA si-au anuntat intentia de a iesi in mod unilateral din acest tratat. Rusia n-a fost de acord cu hotarirea noastra, dar n-a intervenit nici starea de criza in relatiile ruso-americane si n-a fost nici momentul declansarii unei noi curse a inarmarilor. Nu voi uita niciodata cum in cabinetul de la Kremlin dadeam explicatii presedintelui Vladimir Putin si ministrului de externe, Igor Ivanov, in legatura cu fundamentarea logica a pozitiei noastre si a intentiilor presedintelui George W. Bush. Atunci, domnul Putin m-a privit si mi-a spus: «Nu sintem de acord cu voi. Noi credem ca nu aveti dreptate. Asta insa nu va schimba bazele relatiilor dintre tarile noastre deoarece ne asteapta o activitate foarte importanta. Drept urmare, apare o noua schema strategica».

Acum, cind am cazut de acord cu existenta unor puncte de vedere deosebite in aceasta problema, am lasat in urma aceste divergente pentru a putea merge inainte. In realitate, la o jumatate de an dupa aceste evenimente – in loc de declansarea unei noi spirale a cursei inarmarilor si a unor fisuri in relatiile noastre reciproce – presedintii Rusiei si SUA au semnat, in sala Sfintului Andrei din Kremlin, Tratatul cu privire la reducerea potentialelor strategice, document de insemnatate istorica. Ei au semnat, de asemenea, o declaratie politica prin care s-a dat un nou continut relatiilor ruso-americane. In declaratie se spunea ca pentru noi obiectivele de prima importanta vor deveni colaborarea si actiunile comune pentru solutionarea problemelor pe care ni le ridica secolul al XXI-lea.

La citeva zile dupa aceasta, la Roma, presedintele Bush, impreuna cu aliatii nostri si cu presedintele Putin au participat la crearea Consiliului Rusia-NATO, care va contribui la deplina integrare a Rusiei in comunitatea euroatlantica. Noile relatii de parteneriat ale Rusiei cu NATO si admiterea in aceasta organizatie de noi membri vor spori posibilitatile aliantei de a reactiona la amenintarile la adresa securitatii.

Astazi, Rusia si SUA nu lupta pentru sfere de influenta, ci desfasoara o activitate comuna in orice punct al planetei pentru solutionarea problemelor, care provoaca neliniste ambelor parti. A fost parasita pentru totdeauna uriasa tabla de sah la care marile puteri jucau partida razboiului rece. Participarea Rusiei la sistemul relatiilor internationale devine tot mai deplina. Toate acestea duc la o extindere fara precedent a zonei de stabilitate, care se intinde in nord-vestul Oceanului Pacific, traverseaza SUA, regiunea Atlanticului si Europa, mergind mai departe prin intreaga Rusie spre Orientul Indepartat. Iar stabilitatea contribuie la dezvoltarea climatului de afaceri.

In prezent, SUA si Rusia colaboreaza pentru reducerea incordarii in relatiile dintre India si Pakistan, pentru consolidarea pacii in Balcani, la eforturile pentru incetarea ostilitatilor in Orientul Mijlociu si pentru readucerea israelienilor si palestinienilor la masa tratativelor. Avem telul strategic comun de a lichida armele de distrugere in masa detinute de Irak. Lucram impreuna pentru rezolvarea acestei probleme. La sediul ONU din New York depunem eforturi intense pentru a pune in miscare procesul diplomatic care, dupa parerea noastra, trebuie sa duca la o noua rezolutie a Consiliului de Securitate care trebuie sa demonstreze inca o data neindeplinirea de catre Irak a obligatiilor care-i revin si care sa contina propunerea de intensificare a regimului de inspectie. Conditiile regimului de inspectie trebuie stabilite de Consiliul de Securitate, si nu de Irak, astfel incit Hans Blix sa aiba depline puteri pentru desfasurarea activitatii necesare in acest sens. Mai mult, aceasta rezolutie trebuie sa fie pe intelesul tuturor si sa prevada si consecintele pe care si le asuma Irakul in cazul neindeplinirii obligatiilor care-i revin. Dezbaterile se desfasoara greu, dar mie mi se pare ca putem sa trecem prin Consiliul de Securitate o asemenea rezolutie. Noi trebuie sa mergem inainte in cazul in care Consiliul de Securitate doreste sa-si pastreze importanta sa. Totodata, nu trebuie sa existe semne de indoiala in legatura cu fermitatea SUA, si vreau sa cred ca si a tuturor statelor lumii, inclusiv a Rusiei, de a dezarma Irakul. Noi nu mai putem inchide ochii pentru a nu vedea existenta acestei amenintari. Trebuie sa dezarmam Irakul si presedintele Bush este gata sa faca tot ce este necesar pentru aceasta.

Nu-i deloc surprinzator ca intre cele doua mari puteri pot aparea disensiuni. Una dintre acestea este legata de serioasa ingrijorare a SUA in legatura cu armele nucleare si cu tehnologiile de productie a rachetelor balistice rusesti care continua sa ajunga in Iran. O alta este legata de Cecenia. Noi sprijinim total nazuintele Rusiei si Georgiei pentru asigurarea integritatii lor teritoriale, dar credem ca solutionarea problemelor de astazi impune dialogul politic. Fortele rusesti de securitate trebuie sa respecte normele internationale in desfasurarea operatiunilor lor in Cecenia si noi speram ca va fi gasita solutia corespunzatoare, politica. Noi colaboram nu numai cu conducerea Rusiei, ci si cu cea a Georgiei pentru solutionarea dificilei situatii aparute in trecatoarea Pankiisk.

Cele doua probleme – Iran si Cecenia (si extinderea conflictului pe teritoriul Georgiei) – au o importanta principiala pentru ambele noastre tari. Nu putem minimaliza aceste probleme sau sa inchidem ochii asupra problemelor de principiu. Si, putem sa avem pareri diferite, tinind seama ca prietenia noastra este atit de puternica incit aceste disensiuni nu o pot ameninta.

Oricit de serioase si de profunde ar fi modificarile care s-au produs in domeniul securitatii internationale, eu cred ca ar fi gresit sa privim calitatea relatiilor ruso-americane exclusiv prin prisma problemelor securitatii. De toate acestea ne-am ocupat in perioada razboiului rece, perioada care este de domeniul trecutului. Pentru asigurarea unei stabilitati de lunga durata este la fel de important sa fie ridicat nivelul relatiilor economice dintre tarile noastre, ca nivelul sa-l ajunga pe cel al sferei securitatii. Problemele securitatii vor avea intotdeauna o mare importanta, dar centrul greutatii relatiilor noastre cu Rusia, angajata pe calea democratiei, trebuie sa treaca asupra problemelor economice, ale comertului si investitiilor. Si asa va fi.

Are dreptate presedintele Putin atunci cind afirma ca principala conditie pentru ca Rusia sa-si ocupe locul care i se cuvine in secolul al XXI-lea nu o va constitui puterea ei militara, ci cresterea economica si integrarea tarii in sistemul economiei mondiale. Aceasta coincide cu viziunea noastra despre viitor, in care vedem relatii comerciale trainice intre Rusia si SUA, precum si acordarea unui loc de frunte dinamicei Rusii in economia mondiala. Noi trebuie sa regasim acest drum al relatiilor noastre pentru a face ca fereastra de care vorbea Puskin sa fie cu mult mai larga.

Tot ce-i valabil pentru oricare tara a lumii (indiferent daca-i mare sau mica) este valabil si pentru Rusia. Comertul si investitiile se fac in tarile unde nu sint ingradiri, unde situatiile sint previzibile, unde dreptul proprietatii intelectuale este respectat si unde exista o conducere responsabila. Capitalul este si gigant, si las. Atunci cind capitalul este investit cu cap, el devine un motor puternic al cresterii economice, dar fuge din acele locuri unde domnesc faradelegea si coruptia, de acolo unde nu exista o puternica societate civila.

Nu am sentimente de indoiala si cred ca, daca Rusia va continua sa mearga cu curaj pe calea reformelor politice si economice, vor creste si afluxurile comerciale si investitionale. Pentru mine este la fel de clar asa cum ziua urmeaza noptii. Pentru dezvoltarea cu succes a tuturor intreprinderilor comerciale, este necesar un izvor sigur de capital. Pentru atragerea si mentinerea investitiilor de capital in tara, Guvernul Rusiei trebuie sa continue cu fermitate cursul de reformare a sistemului bancar si financiar. Dialogul dintre reprezentantii capitalului privat si ai sectorului financiar de stat din SUA si Rusia asupra problemelor sferei bancare a contribuit la includerea pe ordinea de zi a reformelor de prima importanta. A sosit timpul ca reformele acestea sa fie transpuse in practica.

O conditie esentiala pentru crearea unui climat investitional atragator o constituie apararea dreptului proprietatii intelectuale. Aceasta problema are o importanta deosebita pentru intreaga economie ruseasca, inclusiv pentru aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). Dau un singur excemplu: daca va continua incalcarea dreptului proprietatii intelectuale, artistii rusi nu vor mai avea posibilitati economice de prosperitate. Aceasta va duce la o pierdere uriasa nu numai pentru cultura rusa, ci si pentru cultura lumii intregi.

As dori sa mentionez ca presedintele Bush este ferm hotarit sa ridice in Congresul SUA problema anularii prevederilor amendamentului Jackson-Vanik pentru Rusia. Este o problema importanta si dorim sa o solutionam definitiv (sper intr-o solutionare favorabila), avind in vedere ca scopul pentru care a fost introdus acest amendament a fost atins. Noi am vazut zeci de confirmari ale acestuia. Evreii rusi au drept de emigrare, iar antisemitismul de stat a devenit o relicva a trecutului.

Acum trei sute de ani, tarul Petru I a schimbat mersul istoriei ruse, deschizind o mica fereastra intre Est si Vest. Astazi, democraticul guvern ales al Rusiei este gata sa deschida intreaga tara pentru comert international si investitii. Prin aceasta, Rusia isi construieste propriul ei drum spre integrarea in economia mondiala, asigurindu-si propasirea in viitor si consolidind stabilitatea mondiala. Din partea noastra, Administratia presedintelui Bush este gata pentru extinderea si largirea relatiilor de parteneriat spre toate azimuturile – in domeniul politic, pentru asigurarea securitatii si in sfera economica“.