În speranţa că guvernul va înţelege odată că trebuie să ia nişte măsuri pentru relansarea economică, reprezentanţii patronatelor au mai venit cu un set de propuneri pentru a ajuta întreprinzătorii să-şi pună din nou afacerea pe roate, dar şi pentru a creşte contribuţiile la bugetul statului.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) propune guvernului măsuri prin a căror aplicare s-ar putea relansa economia şi ar creşte gradul de ocupare a forţei de muncă, precum şi contribuţiile la bugetul de stat, a declarat, vineri, Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, cu prilejul celei de-a XVIII-a ediţii a Topului IMM-urilor. Pentru accelerarea şi creşterea absorbţiei fondurilor structurale, CNIPMMR propune introducerea unui nou sistem de evaluare şi motivare a personalului autorităţilor de implementare, constând în acordarea de stimulente pe baza a trei criterii valorice, raportat la rezultatele efective înregistrate de aceştia, respectiv în activităţile de evaluare (cu acordarea de stimulente de 10%), în cele de contractare (cu acordarea de stimulente de 15%) şi pentru alocare efectivă de sume (cu acordarea de stimulente de 75%).
Altă măsură care ar duce la o mai bună absorbţie a fondurilor ar fi acordarea de garanţii guvernamentale pentru obţinerea de credite pentru toţi beneficiarii proiectelor aprobate (din fonduri structurale sau de la bugetul de stat), necesare cofinanţării, susţinerii investiţiilor şi asigurării lichidităţilor necesare derulării lor. Efectul aplicării acestei măsuri ar fi, în 2011, de absorbţie efectivă a cel puţin patru miliarde de euro din fondurile structurale.
În Bulgaria, guvernul garantează automat proiectele care au fost aprobate, iar astfel ei nu pierd fondurile structurale, cum se întâmplă în cazul României. Mai mult, faptul că FNGCIMM nu garantează decât 80% din valoarea proiectului, cu restul de 20% trebuie să vină aplicantul, doar că pentru acei 20% el ajunge să aducă 75%, în condiţiile în care la aceia se mai adaugă vreo 25% din valoarea TVA, plus vreo 30% pe care îi cere banca. Un amărât de întreprinzător nu are aceşti bani, de aceea ar trebui ca statul să acorde garanţii, altfel riscăm ca multe alte firme să-şi mute activitatea în Bulgaria“, au declarat reprezentanţii IMM-urilor în cadrul unei mese rotunde despre absorbţia fondurilor structurale.
Scrisoarea de confort întârzie finalizarea
proiectului
În plus, aceştia susţin că băncile nu sunt alături de ei, iar atunci când le acordă un împrumut nu renunţă până nu le omoară. „La vecinii noştri, băncile aleargă după IMM-uri să le dea bani, la noi iar este invers. Băncile ar trebui să fie mai corecte cu firmele, iar ambiţia lor de a face profit pe spinarea IMM-urilor nu duce decât la falimentarea acestora. Ar trebui să le acorde credite mai ales atunci când aceştia au un proiect cu fonduri structurale aprobat. Aşa toată lumea ar avea de câştigat“, au explicat reprezentanţii patronatelor.
Mai mult decât atât, membrii Consiliului pentru IMM-uri au atras atenţia că reintroducerea scrisorii de confort în locul declaraţiei pe propria răspundere îngreunează şi mai mult derularea proiectului, iar de multe ori banii din fondurile structurale sunt pierduţi. „Avem mari probleme la implementarea proiectelor. IMM-urile nu reuşesc să pună în aplicare proiectul, iar scrisoarea pune mai rău în dificultate finalizarea acestuia. Majoritatea băncilor acordă acea scrisoare abia când proiectul a fost selectat, iar mulţi beneficiari sunt depunctaţi pentru că nu aduc la timp scrisoarea. Trebuie făcut ceva în această privinţă, iar dacă au fost probleme cu firmele care nu au gestionat cum trebuie banii europeni, acestea trebuie penalizate şi trase la răspundere. IMM-urile trebuie să fie foarte responsabile cu aceşti bani“, a declarat şi consilierul premierului, Andreea Vass, prezentă la masa rotundă. Aceasta a mai solicitat Institutului Naţional de Statistică să publice acel plan de afaceri al activităţii firmelor din România la jumătate de an, şi nu la un an, cum este acum, pentru că multe investiţii şi proiecte se pierd fiindcă trece foarte mult timp până când este actualizat acest plan, iar investitorii trebuie să ştie cu cine fac afaceri.
Plata în rate a obligaţiilor – fără dobânzi şi penalizări
Prezent la „Topul Naţional al Firmelor Private – 2009“, preşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), George Constantin Păunescu, a ţinut să arate întreprinzătorilor partea bună a economiei, şi anume faptul că industria începe să-şi revină şi că România este pe drumul cel bun. „Creşterea producţiei industriale este un lucru bun pentru economia românească şi pentru întreprinzători. Pe de altă parte, vreau să propun guvernului să reeşaloneze obligaţiile firmelor către ANAF încă un an, doi. Decât să închidem firmele care din cauza crizei şi a întârzierii rambursării TVA de către stat nu sunt la zi cu obligaţiile datorate, mai bine le ajutăm şi le acordăm şansa de a-şi plăti în rate acele obligaţii. În plus, este foarte important ca, la datoriile cumulate, statul să nu pună penalizări sau dobânzi. Dacă dăm această şansă firmelor, să-şi poată plăti în rate datoriile, atunci le vor mai rămâne bani şi pentru investiţii, ceea ce ajută iar guvernul şi economia. Este o măsură care ar aduce mai mulţi bani la buget, decât dacă ar închide toate firmele care au întârziat plata către Fisc“, a declarat George Constantin Păunescu. Preşedintele ACPR a adăugat că stimularea investiţiilor şi plata arieratelor sunt o necesitate pentru economia românească şi pentru întreprinzători.
Totodată, patronatele susţin că guvernul trebuie neapărat să reducă fiscalitatea pe forţa de muncă, mai ales contribuţiile, plătite atât de angajator, cât şi de angajat. „Flexibilizarea condiţiilor de muncă este absolut necesară, trebuie modificat Codul Muncii. Atât angajatorii, cât şi angajaţii se plâng că sunt unele scăpări în Codul Muncii care permit de-o parte şi de alta abateri semnificative de la contractul semnat. CAS trebuie plafonate la un nivel rezonabil şi sustenabil. Avem nevoie de un mediu de afaceri predictibil, funcţional şi prietenos“, a subliniat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
CNIPMMR mai solicită concesionarea prin licitaţie publică a tuturor lucrărilor privind infrastructura pentru care există documentaţie tehnică şi economică redactată, respectiv lucrări de realizare tronsoane de autostradă, centuri pentru oraşe, precum şi de reabilitare, operare şi întreţinere pentru infrastructura rutieră, căi ferate, transporturi aeriene. Astfel, dacă în anul 2011, spun oamenii de afaceri, s-ar atrage şi investi în infrastructură minimum 1,5 miliarde de euro, s-ar crea minimum 50.000 de noi locuri de muncă, iar bugetul de stat ar fi degrevat de cheltuieli în valoare de 1,5 miliarde de euro.
Topul a ajuns la a XVIII-a ediţie
CNIPMMR, în colaborare cu Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri, a organizat vineri cea de-a XVIII-a ediţie a „Topului Naţional al Firmelor Private – 2009“. Noutatea acestui an o reprezintă realizarea clasamentului pentru crearea de locuri de muncă, acordarea de premii speciale pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu şi întocmirea clasamentului pe domenii de activitate în funcţie de cifra de afaceri. În acest an, manifestările au fost onorate de prezenţa lui Georg Toifl, preşedintele Uniunii Europene a Artizanatului şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – UEAPME -, organizaţie reprezentativă la nivel european pentru IMM-uri, care a acordat Curierului Naţional Premiul Mass-media pentru presă scrisă. Partenerul oficial al evenimentului a fost Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).
