Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește azi, pentru a analiza nouă sesizări care vizează legile din al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament.
Cine a contestat legile
Opt dintre sesizări au fost depuse de partidele AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), care acuză lipsa dezbaterii parlamentare și afectarea stării economice a românilor.
Formațiunile susțin că „puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului” și că invocarea urgenței pentru adoptarea proiectelor reprezintă „o fraudă constituțională”.
Printre legile contestate se află:
- legea privind măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice;
- legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;
- modificarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
- modificări legislative în domeniul sănătății.
Sesizarea Înaltei Curți
A noua sesizare a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și vizează modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați. Judecătorii instanței supreme consideră că legea încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și „slăbește independența justiției”.
Legea criticată prevede ca judecătorii și procurorii să poată ieși la pensie la vârsta standard prevăzută în sistemul public, cu o pensie de serviciu de 55% din media veniturilor brute pe ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Context
Guvernul și-a asumat răspunderea pentru cinci pachete de măsuri, printre care și legea pensiilor magistraților. Opoziția a depus mai multe moțiuni de cenzură împotriva acestor inițiative, însă niciuna nu a trecut în Parlament.
CCR urmează să decidă asupra constituționalității proiectelor, iar verdictul ar putea avea impact major atât asupra reformelor fiscale și bugetare, cât și asupra statutului magistraților.
Citește și: Noi mesaje de amenințare la adresa unităților şcolare şi medicale. Anchete în 24 de judeţe
