Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. Tot mai mulţi cercetători trag semnale de alarmă cu privire la modul şi conţinutul alimentaţiei, nivelul şi diversitatea radiaţiilor la care suntem expuşi, ambele în creştere. Acestora li se adaugă anumite elemente specifice legate de poluare, utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente, remodelarea circuitelor cerebrale (cu consecinţe negative) suprautilizarea computerului, şi în general a imaginii, în dauna cuvântului. Cum putem evita creşterea continuă a stresului cu deteriorarea şi simplificarea relaţiilor interumane, într-un mediu supracompetitiv? Sunt întrebări la care cercetătorii caută răspunsuri, dar mai ales soluţii. Multe dintre necunoscutele momentului vor putea fi lămurite în cadrul unui Congres de o importanţă majoră pentru cercetarea medicală mondială, ce debutează astăzi. Astfel, Bucureştiul devine pentru patru zile Capitala lumii ştiinţifice în ceea ce priveşte medicina regenerativă.
Este vorba despre un Congres Internaţional care reuneşte cea de-a şasea conferinţă a Asociaţiei Internaţionale de Neurorestauratologie (IANR) şi cea de-a zecea conferinţă a Colegiului Global de Neuroprotecţie şi Neuroregenerare (GCNN) . Evenimentul se desfăşoară începând de astăzi, 4 aprilie, şi până pe 7 aprilie, la Hotel Intercontinental-Bucureşti. Organizator este Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), preşedintele Congresului fiind prof. Dafin Mureşanu (vicepreşedinte IANR, preşedinte SSNN).
Cu acest prilej, sunt prezenţi la Bucureşti cercetători din SUA, China, India, Europa, dar şi zone emergente din America de Sud (Argentina) sau Orientul Mijlociu.
Programul include prezentarea unor rezultate şi opinii ale numeroaselor grupuri de cercetare în restauratologie. Acestora li se adaugă secţiuni clinice, în care sunt expuse rezultatele existente, menite să mai clarifice câteva din necunoscutele utilizării acestei resurse terapeutice. De asemenea, un spatiu important este alocat ingineriei de tesuturi si organe. Este vorba de o importantă resursă terapeutică, de reconstruire a organului din surse biologice proprii.
În ceea ce priveste cercetarea românească, preşedintele Congresului spune că este important ca România să se deschidă mai mult către această cercetare de vârf, să fie un bun partener pentru marile grupuri de cercetare.
În zilele de 5-6 aprilie, va fi organizat şi un Simpozion Internaţional dedicat Telocitelor, descoperire a echipei de cercetători de la Institutul “Victor Babeş”, condusă de Acad. Laurenţiu M. Popescu.
La acest eveniment, va fi prezent şi şeful echipei de specialişti chinezi care a realizat primul transplant experimental cu Telocite, Profesorul DQ Cai, director, Key Laboratory for Regeneration Medicine, Ji Nan University din Canton(Guangzhou) China. Experimentul realizat de Profesorul DQ Cai este axat strict pe izolarea cardiacă a Telocitelor şi transplantul lor în inima post infarct miocardic. Rezultatele acestui transplant au arătat o îmbunătăţire clară a performantelor inimii bolnave, prin creşterea fracţiei de ejecţie a cordului cu 30%.
La Simpozionul Internaţional dedicat Telocitelor vor mai participa cercetători din Japonia, Canada, Germania, Italia, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Spania şi Serbia.
