O descoperire remarcabilă din Casa del Tiaso, una dintre cele mai luxoase locuințe din Pompei, le oferă cercetătorilor noi indicii despre arhitectura dispărută a orașului care a fost îngropat în anul 79 d.Hr. O scară monumentală din piatră, păstrată surprinzător de bine, i-a condus pe arheologi la concluzia că reședința a avut cândva un turn cu mai multe etaje – o structură considerată până acum extrem de rară în mediul urban roman.
Nu doar săpăturile tradiționale, ci și tehnologia digitală de ultimă generație au făcut posibilă această reconstituire. Scanări LiDAR, fotogrametrie, drone și modele 3D avansate sunt folosite de proiectul Pompeii Reset, un parteneriat între Parcul Arheologic Pompei și Universitatea Humboldt din Berlin, pentru a recrea virtual părți din oraș care nu au supraviețuit timpului.
De la ruine fragile la modele digitale
Pompeiul conservă aproximativ două treimi din structurile sale originale, însă multe etaje superioare au dispărut complet în cele aproape două milenii care au trecut de la erupția Vezuviului. Acolo unde piatra a rămas doar în fragmente, tehnologia completează golurile. Fotografiile de detaliu, combinate cu scanările laser, permit crearea unor modele 3D atât de precise încât pot fi analizate din toate unghiurile fără erori.
Cercetătorii folosesc aceste modele pentru a reintroduce virtual elemente arhitecturale dispărute: grinzi, scări, podele sau acoperișuri. Pentru Casa del Tiaso, seriile de adâncituri în ziduri au indicat existența unei scări suplimentare din lemn, ducând către un etaj superior dispărut – apoi către un al treilea nivel. Rezultatul: o reconstituire convingătoare a unei structuri-turn, cu rol atât util, cât și simbolic.
Un turn roman, mai mult decât un simbol
În Roma antică, turnurile erau asociate cu vilele de lux de la periferia orașelor. Ele ofereau priveliști spectaculoase, locuri pentru banchete și, uneori, spații ideale pentru observații astrologice. Descoperirea unui astfel de turn în interiorul orașului Pompei sugerează că elitele urbane au adoptat aceste elemente de prestigiu, imitând arhitectura suburbană.
Pentru cercetători, această descoperire schimbă felul în care este imaginat orizontul antic al orașului, potrivit CNN. Frescele pompeiene care reprezentau clădiri înalte – considerate până acum simple fantezii artistice – ar putea reflecta realitatea urbană într-un mod mult mai fidel decât se credea.
Un „Pompei pierdut” care prinde din nou formă
Arheologia digitală nu înseamnă doar vizualizări spectaculoase, ci și un instrument crucial de conservare. Modelele 3D pot documenta rapid structuri fragile, pot anticipa zonele vulnerabile și pot oferi acces virtual în camere care nu pot fi restaurate fizic.
În același timp, aceste reconstrucții readuc la viață aspecte ale cotidianului antic: banchete organizate pe terase, camere de oaspeți cu mobilier elegant sau brutării ascunse în subsolurile caselor reamenajate după dezastrul din 79 d.Hr.
Parcul arheologic nu își propune să dezgroape integral Pompeiul – o treime din oraș rămâne încă neatinsă –, ci să-l conserve pentru generațiile viitoare. Iar reconstruirea digitală a clădirilor dispărute devine o piesă esențială în această misiune.
Un viitor pentru trecut
Fiecare nou model 3D aduce istorici și arheologi mai aproape de înțelegerea modului în care trăiau, construiau și gândea comunitatea romană din Pompei.
Cu peste 13.000 de camere deja documentate și o tehnologie care evoluează rapid, orașul continuă să ofere surprize – uneori, chiar sub forma unei scări de piatră care conduce nu doar la un etaj superior, ci la o nouă perspectivă asupra istoriei.
Citește și: (VIDEO) Dolj: Peste 290 de sancțiuni în doar 48 de ore, aplicate de polițiști
