România va primi, in 2007, de la Uniunea Europeana, 1,33 miliarde de euro sub forma instrumentelor structurale, bani destinati reducerii diferentelor economice si sociale fata de statele UE, care ar putea fi accesati incepând, probabil, cu luna iunie 2007.
Politica de solidaritate si coeziune a Uniunii Europene – conform careia orice cetatean al UE trebuie sa aiba aceleasi conditii de viata, la un standard minim, in orice stat membru ar trai – prevede alocarea fondurilor pentru reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul UE. Conform NewsIn, de la 1 ianuarie 2007, si România beneficiaza de asistenta financiara prin instrumente structurale in valoare de 19,7 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.
Strategia nationala pentru programarea fondurilor structurale si de coeziune este cuprinsa in Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR). Potrivit CSNR, România trebuie sa aiba – comparativ cu 2007 – o crestere suplimentara de 10% a PIB pâna in 2015. Dupa aderare, vor exista doua obiective. Primul dintre ele include sapte categorii de programe pentru convergenta economica, iar cel de-al doilea vizeaza alte opt tipuri de programe pentru cooperare teritoriala.
Cooperare teritoriala si eliminarea disparitatilor intre regiuni
Programele vor fi finantate prin cele doua fonduri structurale: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FERD) si Fondul Social European (FSE), precum si prin Fondul de Coeziune. In 2007, prin intermediul celor trei instrumente financiare in România vor putea ajunge peste 1,33 miliarde de euro, care vor fi cofinantate din bugetul de stat si bugetele locale. Obiectivul de convergenta vizeaza competitivitatea economica, mediul, transporturile, eliminarea disparitatilor intre regiuni ca nivel de dezvoltare, dezvoltarea capacitatii de administrare a institutiilor, dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman. Celalalt obiectiv strategic, cooperarea teritoriala, se va axa pe cooperarea la nivel national, regional, european, in special pentru prevenirea si combaterea dezastrelor naturale.
Sub 30% din PIB-ul UE pe cap de locuitor
La sfârsitul lunii ianuarie se vor sti exact procentele alocate fiecarui domeniu in parte, dar estimarile facute de autoritatile române – care nu vor suferi mari modificari – sunt urmatoarele: programul operational privind transporturile obtine cea mai mare cota din fondurile structurale, 23,8%, urmat de cel pentru mediu, 23,5%, si de cel de dezvoltare regionala, 19,4%. Programul operational pentru dezvoltarea resurselor umane va beneficia de 18,1% din banii europeni, in timp ce 13,3% se va acorda cresterii competitivitatii economice. Dezvoltarea capacitatii administrative nu obtine mai mult de 1,2% si doar 0,9% va fi alocat asistentei tehnice. Fondurile structurale sunt programate de Comisia Europeana pe o perioada de sapte ani si au ca principal scop eliminarea diferentelor de dezvoltare dintre regiunile Europei, fiind destinate zonelor care se situeaza sub 75% din media PIB-ului pe cap de locuitor in UE. Din aceasta perspectiva, România, impartita in opt regiuni de dezvoltare, are o medie de sub 30% din PIB-ul UE pe cap de locuitor. Directiile de finantare ale fondurilor structurale sunt stabilite de CE impreuna cu statele membre care isi decid strategia de dezvoltare si o propun Comisiei.
De la UE la beneficiarul banilor europeni
In prezent sunt deja pregatite 88 de proiecte care sa fie inaintate spre finantare dupa aderare. Acestea vizeaza in special infrastructura de transport, mediul de afaceri si turismul, lipsit in totalitate de proiectele de dezvoltare urbana sau infrastructura sociala (scoli, spitale, gradinite). Mecanismele de lucru privind fondurile structurale sunt putin modificate fata de cele pentru fondurile preaderare, in sensul ca sunt simplificate. Exista trei paliere de lucru: autoritatea de management – care se ocupa de sistem si stabileste politicile, iar pentru dezvoltarea regionala aceasta autoritate se afla in cadrul Ministerului Integrarii, Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR) – care au legatura directa cu aplicantii si care, de aceasta data, semneaza contractele cu beneficiarii si isi asuma responsabilitatea pentru selectia proiectelor pentru care se solicita finantare europeana. Ultimul palier sunt beneficiarii – cei care depun proiectele. Directorul general din MIE, Gabriel Friptu, a precizat ca toata procedura de aprobare a unui proiect poate dura minimum 60 de zile, insa orice cheltuiala facuta incepând cu 1 ianuarie 2007 este decontabila, in cazul in care proiectul este aprobat. In general, aceste cheltuieli sunt reprezentate de studiul de fezabilitate obligatoriu.
Pasi pentru finantare
Studiul de fezabilitate este primul pas in cererea de finantare a unui proiect. ADR analizeaza si evalueaza proiectul si, daca il aproba, va solicita proiectul tehnic. Solicitantul are la dispozitie cinci-sase luni pentru depunerea acestuia. O data verificata concordanta cu studiul de fezabilitate si emiterea unei opinii tehnice, Agentia de Dezvoltare Regionala da avizul finantarii proiectului si cere de la Autoritatea de Management decizia de incheiere a contractului cu beneficiarul.
