Cu ocazia prezentării rezultatelor Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate Publică (PNESSP) derulat în anii 2007-2008, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu (foto), a arătat cifrele care indică nivelul stării de sănătate a românilor. Concluzia a fost însă că „dacă nu investim în sănătate şi în prevenţie, va trebui să investim mai târziu în boli şi costuri de spitalizare”. „În medie, 10% dintre cei depistaţi cu riscuri de îmbolnăvire au necesitat spitalizare continuă în ultimii trei ani. Dacă nu investim acum în sănătate şi în prevenţie, va trebui să investim mai târziu în boli şi costuri de spitalizare. Dacă nu investim acum în educarea şi responsabilizarea publicului, va trebui să investim mai târziu în tratamente. Prevenţia este o investiţie în individ şi în dezvoltarea unei societăţi”, a spus demnitarul, discursul său fiind publicat integral pe site-ul Ministerului Sănătăţii.
Ministrul Nicolăescu a mai menţionat că PNESSP a avut trei mari obiective. Primul a fost să conştientizeze individul că percepţia proprie că este sănătos nu înseamnă absenţa riscului sau chiar a bolii şi să-l facă responsabil de sănătatea lui. Al doilea obiectiv a fost refacerea relaţiei medic – pacient şi transformarea ei în relaţia medic – cetăţean, iar al treilea obiectiv a fost să sprijine anumite grupe de populaţie vulnerabilă sau dezavantajată şi să le încurajeze să-şi cunoască starea de sănătate.
„Este ştiut faptul că din varii motive, sunt categorii de cetăţeni care nu mergeau şi nu merg niciodată la medic, ci doar în ultimul moment, când starea de sănătate s-a agravat şi necesită intervenţie de urgenţă. Rolul programului a fost să ofere o şansă pentru includerea în programul de prevenţie şi să nu lase în afara societăţii persoanele neasigurate”, a explicat ministrul Sănătăţii. Acesta a punctat că PNESS a pornit de la nevoia asigurării accesului la anumite servicii, cum sunt cele de prevenţie, către întreaga populaţie.
Concluziile programului de sănătate a populaţiei, în cifre
Datele programului derulat în anii 2007-2008 conduc la concluzii îngrijorătoare: foarte mulţi dintre români sunt supuşi riscului de boli cardio-vasculare, diabet, ciroză şi cancer.
„În privinţa factorilor de risc, consumul excesiv de sare (între 37% şi 68% din populaţia evaluată la nivel de judeţ, cu o medie naţională îngrijorătoare de 53,8%), este unul dintre cei mai importanţi factori de risc. Urmează consumul excesiv de grăsimi saturate – între 20% şi 46% din populaţia evaluată, cu o medie naţională de 32%, consumul excesiv de carne roşie – între 15% şi 40% din populaţia evaluată, pe grupe de vârstă în funcţie de educaţie, stare civilă şi ocupaţie, unde media naţională este 26,6%. Nu uităm, desigur, consumul excesiv de alcool, între 10 şi 24% din populaţia evaluată, cu o medie naţională de 16,4%”, a detaliat Eugen Nicolăescu.
Bărbaţii consumă în exces alcool de 5 ori mai mult decât femeile, dublu în mediul rural faţă de cel urban. Privitor la consumul de tutun, acesta este mai frecvent la tineri şi scade în raport cu vârsta. Nicolăescu a mai spus că 40% dintre persoanele evaluate prezintă risc de boli cardiovasculare, iar riscul crescut de deces prin boală cardiovasculară este în medie de 9,1%.
„Riscul mediu de diabet zaharat II pentru populaţia adultă evaluată este de circa 12%. În procent de 54% din populaţia examinată adultă este supraponderală, iar 5% prezintă obezitate severă. Riscul de cancer la sân este în medie de 3,5% din populaţia evaluată, iar cel de cancer de col uterin este de 1,9% la nivel naţional, în unele judeţe acesta depăşind 5%. Doar 9% dintre femei au efectuat un test Babeş-Papanicolau în ultimii trei ani”, a mai punctat Eugen Nicolăescu.
Ministrul Sănătăţii a accentuat că aceste rezultate trebuie folosite, pentru ca în viitor să se poată aloca eficient banii publici. „Valoarea adăugată a Programului creşte în timp, pentru că perioada de manifestare a riscurilor se consideră a fi de zece ani. Urmărim un individ cu risc de îmbolnăvire pe termen lung, îi monitorizăm traseul, pentru a preveni sau încetini transformarea riscului în boală efectivă. Deci efectul acestui program se va resimţi pe termen lung, iar valorificarea lui nu se reduce la prezentarea acestor date”, a spus demnitarul.
Miza pe prevenţie
Potrivit lui Nicolăescu, sănătatea are nevoie de o schimbare de paradigmă şi aceasta nu se poate produce decât pornind de la prevenţie. “Şi aici avem în vedere trei paliere: implicarea şi responsabilizarea fiecărui cetăţean pentru propria sa sănătate; implicarea comunităţilor locale, ce se poate face la nivelul comunităţii pentru persoanele cu risc – cum direcţionăm fondurile la nivel de comunităţi, cum le distribuim pe specialităţi; un efort coordonat al autorităţilor, pentru că prevenţia nu înseamnă doar politici ale Ministerului Sănătăţii, ci parteneriate cu alte ministere şi autorităţi, cu Ministerul Educaţiei pe zona de informare, educare începând din şcoală, cu Ministerul Agriculturii pe zona de alimentaţie, cu Ministerul Muncii pe cazurile sociale, grupuri defavorizate, vulnerabile. Ne propunem să obținem acordul Ministerului Educației pentru o programă analitică care să includă ore de educație sanitară pentru anii școlari următori”, a subliniat ministrul Eugen Nicolăescu.
