În China, totul pare permis. După ce au copiat tot ce se putea copia, de la telefoane, la maşini şi fel de fel de produse de lux din alte părţi ale lumii, chinezii au trecut la nivelul următor, copiind localităţi întregi, relatează lastampa.it.
Nu departe de oraşul chinezesc Hangzhou, celebru pentru Lacul Occidental (Xihu), pentru apreciatul ceai din Longjing sau pentru mătasea fabricată aici, a fost ridicată o replică absurdă şi suprarealistă a Parisului. Şi pentru că se respectă, Parisul chinezesc are şi propriul turn Eiffel, care măsoară însă doar 108 metri, faţă de originalul de 324 m, precum şi clădiri cu acoperişuri gri amplasate de-a lungul unor străzi largi, copiate după cele construite de baronul Haussmann în 1800, în timpul celui de-al doilea imperiu. Însă această replică palidă este un cartier de periferie, gândit pentru a găzdui 10.000 de persoane, dar care, la fel ca alte clone care în China sunt din abundenţă, este aproape deşertic. Proiectul aparţine grupului Zhejiang Guangsha Co. Ltd, o societate imobiliară destul de apreciată, cotată la Bursă şi specializată în constuirea de vile, blocuri şi întregi oraşe satelit în metropolele chineze. De altfel, Zhejiang Guangsha nu este singura societate imobiliară când se inspiră sau de-a dreptul copiază modele arhitectonice şi urbaniste.
Occidentul, în oglindă
În China există şi alte replici ale unor construcţii faimoase. Un complex rezidenţial pentru 200.000 de persoane, care recreează orăşelul Dorchester din Marea Britanie, biserica din Thames Town (sat în stil englez ridicat la 34 km sud-vest de Shanghai), replică a Christ Church, din Clifton, Bristol, precum şi o moară de vânt modernă, într-un parc din Gaoqiao (un cartier rezidenţial în stil olandez, la 22 km de Shanghai) sunt doar câteva dintre construcţiile care copiază simboluri, idei, modele arhitecturale din întreaga lume. În Tianjin (nordul Chinei), o replică a cartierului Manhattan se construieşte în zona unui fost sat pescăresc, din secolul al 15-lea, proiect programat să se finalizeze în 2019. De asemenea, în mijlocul regiunii Anhui, una dintre cele mai puţin primitoare zone din ţară, a fost ridicată o replică a Casei Albe (însă ideea a plăcut atât de mult încât, în prezent, numărul Caselor Albe din China este extrem de mare), iar alţii au decis să copieze, piatră cu piatră, Hallstatt, un sat din Austria care se oglindeşte într-un lac alpin şi care, datorită istoriei sale şi minelor de sare a fost inclus în Patrimoniul Mondial al UNESCO. Peisajul frumos încadrat de lacuri, turla strălucitoare a bisericii şi cabanele colorate fac din staţiunea austiacă Hallstatt una dintre zonele preferate de vacanţă ale multor pasionaţi de călătorii.
La inaugurarea noului sat chinez, a fost prezent și primarul originalului Hallstatt, Alexander Scheutz, împreună cu o delegaţie austriacă, nu numai pentru a admira fidelitatea copiei, ci și pentru a parafa proiecte viitoare în vederea unor schimburi culturale.
Totodată, primarul austriac s-a întâlnit și cu El Jianbo, director executiv şi director general la Minmetals Land, gigantul chinez al minelor şi metalelor, cel care a construit satul, acesta precizând pe contul său de microblogging că acest complex reprezintă un motiv de „mândrie și prietenie“ atât pentru China, cât şi pentru Austria.
Intenția chinezilor de a construi o copie a satului austriac a stârnit nemulțumire printre locuitorii autenticului Hallstatt, mai ales că nu li s-a cerut acordul.
Cultura copiatului
Deşi pare absurd şi o mare pierdere de bani, adevărata afacere a fost deja realizată, prin construirea oraşului. Şi asta pentru că sectorul imobiliar contează şi a contat în mod crucial în extraordinara creştere economică chineză din ultimii 30 de ani: un sector de multe ori extrem de costisitor, în care oraşe precum Beijing şi Shanghai costă deja mai mult decât New York, Londra sau Paris. În ciuda tuturor eforturilor, uneori, adevărat, prea puţin „reale“, pe care guvernul anunţă că doreşte să le depună pentru a calma piaţa, preţurile continuă să crească vertiginos, iar cel mai bun loc pentru a economisi în China, în ciuda riscurilor, rămâne în continuare piaţa imobiliară (nu şi în cazul străinilor, care au dreptul să achiziţioneze un singur imobil şi doar dacă locuiesc în China de mai mult de un an). Însă pentru dezvoltatori, investiţia este relativ mică, având în vedere că manopera este destul de ieftină, terenurile pot fi achiziţionate la preţuri relativ mici datorită autorităţilor locale destul de tolerante, care mai de bună voie, mai cu forţa îi mută pe cetăţenii care locuiesc aici. În plus, nici materialele nu trebuie să fie de cea mai bună calitate. Este suficient ca rezultatul „să dea bine pe sticlă“. Datorită acestei convieţuri fericite între dezvoltatori şi autorităţile locale, PIB-ul creştere rapid şi în localităţile mici, ajutând-i pe consilieri şi pe edilii locali să îşi rotunjească şi ei un pic veniturile.
