Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, a fost arestat preventiv aseară, la solicitarea procurorilor DNA, care îl acuză că a cerut unui om de afaceri şpagă de un milion de euro. În schimbul mitei, Vlasov promisese că va pune o vorbă bună pentru ca omul de afaceri să câştige un litigiu aflat pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, unde prim-vicepreşedinte este chiar fiica sa, Vanda Anamaria Vlasov.
Mihail Vlasov, supranumit „Împăratul“, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României încă din anul 2007, a fost reţinut de procurorii anticorupţie în noaptea de marţi spre miercuri, sub acuzaţia de trafic de influenţă, după un flagrant organizat de anchetatori în parcarea hotelului Hilton din Capitală. Flagrantul a fost organizat după ce un om de afaceri s-a plâns că Vlasov i-a cerut o şpagă de un milion de euro pentru a-l ajuta cu un dosar înregistrat pe rolul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Anchetatorii au reţinut că, de anul trecut, omul de afaceri care l-a denunţat pe Vlasov şi fostul lui partener erau părţi într-un dosar de arbitraj, în calitate de pârâţi-reclamanţi, dosar înregistrat pe rolul Curții de Arbitraj Comercial Internațional.
În aceste condiţii, printr-un intermediar, omul de afaceri a aflat că Vlasov ar fi interesat de industria de tipar şi ar vrea să-l cunoască. În final, după cum spun procurorii, s-a dovedit că Vlasov era interesat de o şpagă consistentă în euro şi nicidecum de industria de tipar.
Şpagă negociată în biroul „Împăratului“
Procurorii anticorupţie au reţinut că, pe 13 martie, anul acesta, „în urma unei programări prealabile, denunțătorul s-a prezentat la biroul inculpatului Vlasov Mihail, situat în sediul Camerei de Comerț și Industrie a României, unde, pe parcursul discuției, inculpatul i-a pretins denunțătorului suma de 1.000.000 de euro pentru a-l ajuta să câștige procesul respectiv. După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, Vlasov Mihail i-a propus denunțătorului următoarea înţelegere: să-i promită suma de 1.000.000 de euro, iar, până la termenul din 19.03.2014, să îi dea 200.000 de euro, urmând a primi de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de bani“. După această discuţie şi tocmeală pe şpagă, omul de afaceri s-a hotărât să-l denunţe pe Vlasov, cercetările fiind preluate de un procuror al Secţiei de Combatere a Corupției din cadrul DNA, care a pregătit o acţiune de prindere în flagrant a „Împăratului“.
Marţi seară, Vlasov i-a trimis un SMS afaceristului şi i-a dat întâlnire la restaurantul hotelului Hilton, în jurul orei 20.00. Procurorii spun că, după ce s-au întâlnit, Vlasov a reluat discuţia pe şpagă cu denunţătorul şi a stabilit termene exacte pentru ratele mitei. „La data de 18.03.2014, în jurul orei 20.00, Vlasov Mihail s-a întâlnit cu denunțătorul în incinta unui restaurant din București, prilej cu care, inculpatul i-a reiterat acestuia pretinderea sumei de 1.000.000 de euro, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curții de Arbitraj Internațional, promițând că îi va determina pe aceștia, ca în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să pronunțe o soluție favorabilă denunțătorului“, au precizat reprezentanţii DNA.
Şpaga a fost negociată în următoarele condiţii: iniţial, Vlasov Mihail trebuia să primească un „avans“ de 200.000 de euro, urmând ca, ulterior, după ce instanța de arbitraj urma să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, omul de afaceri să îi mai dea încă 300.000 de euro. Abia după prima tranşă de 500.000 de euro, instanța de arbitraj urma să dispună o soluție favorabilă pentru omul de afaceri. Procurorii nu au mai explicat însă în ce condiţii Vlasov urma să primească şi cealaltă jumătate a şpăgii.
După ce au lămurit când se vor da primele două „rate“ din şpagă, Vlasov a plecat din restaurant şi şi-a trimis şoferul să ia primii 200.000 de euro, bani care fuseseră însă marcaţi criminalisic cu inscripţia „MITĂ“. După ce bărbatul s-a întors cu banii la maşină, au intervenit procurorii anticorupţie şi i-au reţinut pe cei doi suspecţi.
După ce l-au audiat pe Vlasov, anchetatorii au dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, iar ieri l-au dus la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. Instanţa a admis probele procurorilor şi au emis pe numele inculpatului un mandat pe o perioadă de 29 de zile. Şoferul „Împăratului“ a susţinut în faţa anchetatorilor că habar nu a avut că a cărat şpaga pentru şeful său.
De la Camera de Comerţ la Curtea de Arbitraj
Ancheta procurorilor DNA va stabili dacă Vlasov chiar avea de gând să facă trafic de influenţă pentru a-l ajuta pe denunţător ori numai a încercat să-l păcălească.
Cert este că din conducerea Curţii de Arbitraj face parte una dintre fiicele lui Vlasov, Vanda Anamaria Vlasov. Mihail Vlasov figurează pe lista arbitrilor interni şi internaţionali ai Curţii de Arbitraj. Aceasta are în structura sa 128 de arbitri români înscrişi pe o listă a arbitrilor şi dispune de o listă de arbitri străini cuprinzând 50 de persoane.
Preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional este Bogdan Olteanu, fost membru PNL, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, în timp ce fiica lui Vlasov, notarul Vanda Anamaria Vlasov, este prim-vicepreşedinte. Brânduşa Ştefănescu, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este vicepreşedinte.
Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a fost înfiinţată în anul 1953, cu scopul soluţionării litigiilor de comerţ exterior. Prin Legea nr. 335 din 3 decembrie 2007, Curtea de Arbitraj a fost reorganizată ca instituţie permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică, pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, pentru administrarea arbitrajului internaţional şi intern.
Sentinţele litigiilor Curţii de Arbitraj sunt definitive şi obligatorii pentru părţi şi se bucură de o largă recunoaştere internaţională. Şedinţele de judecată nu sunt publice, nici o persoană nu are acces la informaţiile privind activitatea de soluţionare a litigiilor Curţii de Arbitraj. Procedura arbitrală se desfăşoară pe parcursul a cel mult 12 luni în arbitrajul internaţional şi şase luni în cel intern.
Reclamaţie la DNA
În 2012, Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru fapte de corupţie de 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu. Aceştia au trimis procurorilor DNA o plângere penală în care arătau că Vlasov ar fi folosit discreţionar fondurile Camerei de Comerţ. „Preşedintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov, a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 de lei, existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr. 2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la dispoziţia Preşedintelui), în coloana intitulată «prevederi 2011» a fost menţionată suma de 12.400.000 de lei, în loc de 6.300.000 de lei, aşa cum aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în Adunarea din 19 mai 2011“, se arăta în sesizare. Până în prezent, procurorii DNA nu au finalizat ancheta în acest caz.
Mihail Vlasov
Mihail Vlasov, de 70 de ani, este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României din anul 2007. În perioada iunie – decembrie 2008, Vlasov a deţinut şi un mandat de deputat PNL.
