Dacă seceta şi canicula vor continua şi în ultima lună de vară, culturile agricole din Gorj riscă să fie compromise într-o proporţie foarte mare din cauza lipsei sistemelor de irigaţii.
GORJ. Temperaturile ridicate din ultimele săptămâni şi prognoza meteorologică pentru această vară i-au făcut pe specialiştii gorjeni din agricultură să creadă că vor fi compromise o parte dintre culturile înfiinţate în primăvară. Este vorba în special de suprafeţele agricole plantate cu porumb şi legume. Dacă nu va ploua în cantităţi însemnate, deficitul de apă din sol va creşte, iar culturile vor avea de suferit, lucru ce se va reflecta în producţia care va fi recoltată. Una dintre soluţiile care ar putea contracara efectele secetei este punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii, însă numai pe suprafeţe foarte mici şi mai mult în grădinile de zarzavaturi şi legume. Există localităţi, în special urbane, unde autorităţile au transmis deja mesaje populaţiei, pentru o utilizare raţională a apei, astfel încât să se evite o criză.
Sistemele de irigaţii, un vis ruginit
Sistemele de irigaţii pe suprafeţe mari de teren pentru ţinerea în viaţă a culturilor de porumb reprezintă în Gorj un vis ruginit. Majoritatea instalaţiilor de apă au fost distruse, s-au învechit sau au fost furate. Potrivit datelor existente la nivelul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Gorj, în momentul de faţă doar 0,5% din suprafaţa agricolă a judeţului Gorj este irigată, respectiv 540 de hectare, dintr-un total de 100.000 de hectare cultivate în fiecare an. Ultimele sisteme de irigaţii au fost amenajate în anul 1990, iar în cei 18 ani trecuţi după perioada comunistă au existat foarte puţine iniţiative pentru modernizarea, recondiţionarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor care să asigure irigarea culturilor agricole înfiinţate pe teritoriul judeţului Gorj. Potrivit specialiştilor din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj, principalele cauze care au condus la distrugerea instalaţiilor pentru irigaţii sau la neconstruirea altora noi au fost şi sunt lipsa banilor şi gradul ridicat de fărâmiţare a suprafeţelor agricole.
Un singur exemplu de reuşită
Pe lângă investiţiile mai mult decât vitale, una dintre soluţiile viabile pentru o agricultură care să beneficieze de toate condiţiile pentru ca rezultatele să fie performante o reprezintă asocierea proprietarilor de suprafeţe agricole. În judeţul Gorj există un singur caz în care sistemele de irigaţii au fost modernizate şi puse în funcţiune în cadrul unei asociaţii. Este vorba de Organizaţia utilizatorilor de apă Gilort, din zona Săuleşti. Aici se află cele 540 de hectare de teren irigat care fac ca Gorjul se figureze cu un procent de 0,5% pe lista judeţelor în care există astfel de instalaţii. De altfel, Organizaţia utilizatorilor de apă de la Gilort a depus şi documentaţii la DADR, pentru a beneficia de sprijin de la stat. „Ar mai fi o zonă, lângă Târgu Jiu, unde se pot amenaja sisteme de irigaţii. În comuna Băleşti, pentru aproximativ 500 de hectare, pot fi amenajate irigaţii prin cădere liberă, însă canalul prin care trebuie să circule apa este colmatat. Am vorbit mereu cu autorităţile locale să facă demersuri, să se asocieze pentru decolmatarea canalului, însă nu s-a făcut nimic. Şi anul trecut am încercat să îi convingem să pună în funcţiune canalul, dar nu am reuşit. Poate îi convinge seceta“, a declarat Virgil Drăguşin, director în cadrul DADR Gorj.
Producţii normale la grâu şi orz
Potrivit directorului Virgil Drăguşin, producţiile obţinute la orz şi grâu sunt normale, în raport cu cele de anul trecut. Recoltarea orzului a fost finalizată, obţinându-se o producţie medie de 3.000 de kilograme la hectar, fiind însămânţate 670 de hectare. La grâu, campania de recoltare a ajuns la jumătate, producţia medie pentru cele 12.000 de hectare de pământ cultivate fiind de 2.500 de kilograme la hectar.
