Un tânăr din oraşul Turceni, judeţul Gorj, şi-a vândut un rinichi, pentru a face rost, în acest fel, de banii necesari procurării unei locuinţe.
Daniel Panainte, de 28 de ani, şi-a donat un rinichi, în primăvara anului trecut, unui bolnav din localitatea Tecuci, în schimbul sumei de 250 de milioane de lei vechi. „Nu aveam posibilitatea să-mi cumpăr o locuinţă şi am fost constrâns să îmi donez un rinichi pentru a-mi lua o casă“, a povestit Daniel Panainte. Tânărul provine dintr-o familie dezbinată. Părinţii au divorţat când el avea o vârstă fragedă şi a renunţat la şcoală doar după trei clase. A lucrat mai mulţi ani la o spălătorie auto. În 2002, Daniel Panainte a fost condamnat la doi ani de închisoare, pentru complicitate la furt. După ce s-a eliberat din închisoare nu a reuşit să-şi găsească un loc de muncă stabil. „Am făcut o prostie şi am ajuns la puşcărie. Când am ieşit, am început să-mi caut serviciu. Nu am reuşit să-mi găsesc un loc de muncă stabil, pentru că nu aveam calificarea necesară. Am început să lucrez în construcţii, la săpat de şanţuri prin Arad şi Bucureşti. Lucram două luni şi apoi ne trimiteau acasă. Veneam cu trenul fără bilet şi primeam amenzi. Mă săturasem“, a mai spus Daniel Panainte.
Transplantul a fost făcut la Fundeni
Un amic i-a dat ideea să-şi vândă un rinichi pentru a face rost de bani, pentru că aşa procedase şi el. „Mi-a zis cineva că pot să donez un rinichi şi să fac rost de bani pentru a-mi rezolva problemele. Prin 2006 m-am întâlnit cu un prieten şi mi-a spus că pot să donez un rinichi că aşa făcuse şi el pentru 500 de milioane lei. Am început să vorbesc pe Internet. L-am găsit pe domnul de la Tecuci, domnul Sima. Nu avea nici un rinichi care să-i funcţioneze şi făcea dializă de opt ani. M-am întâlnit cu dânsul şi apoi am mers la Spitalul Fundeni, mi-am făcut toate analizele şi am ieşit compatibil. Pe 29 mai 2007 mi-am dat rinichiul. Am făcut transplantul şi am stat două săptămâni în spital“, a declarat Daniel Panainte.
Nu mai poate locui în apartamentul din Turceni
Primul lucru pe care l-a făcut după ce şi-a donat rinichiul a fost să-şi ia o casă. Însă, la scurt timp, locuinţa, situată la etajul IV al unui bloc, a început să se degradeze, din cauză că apa se infiltra în interior de pe acoperiş. Banii s-au terminat, iar datoriile la întreţinere au început să se acumuleze: „După ce am ieşit din spital, mi-am luat casă. Am găsit o locuinţă în Turceni cu preluare de contract de închiriere de la primărie. Nu era locuită. I-am pus geamuri şi am pus-o la punct. Am luat mobilă şi tot ce trebuie din banii luaţi pe rinichi. Acum, în apartamentul de la Turceni plouă pentru că nu este izolat. Este la etajul patru. Primarul a promis că izolează acoperişul anul trecut, dar nu l-a izolat. Nu pot face nimic până când nu plătesc datoria de cinci milioane la întreţinere“. În prezent, tânărul locuieşte mai mult la mama lui, care stă într-un apartament din localitatea Mătăsari.
Mulţumit că a salvat o viaţă
Tânărul este acum într-o situaţie disperată. Banii s-au terminat, locuinţa cumpărată este compromisă şi nu mai poate sta în ea: „S-au dus banii. De muncă nu găsesc. Nu am voie să fac nici efort timp de un an, dar eu tot ridic cărbune pe care îl vând cu 20.000 de lei sacul. Îl car din carieră şi îl duc acasă la oameni. Nu mă simt bine. Firele de la operaţie au cedat din cauza efortului. Trebuie să merg să mă coase din nou, dar nu pot pentru că nu am asigurarea plătită“.
Tânărul este mulţumit cel puţin că a salvat o viaţă: „Familie nu am putut să-mi fac din cauză că nu aveam o locuinţă. Stăteam în casă cu fratele mijlociu, cu cel mic şi cu mama. Aş fi în stare să dau şi un plămân, dacă mă credeţi. Altă soluţie nu prea văd că nu mă ajută nimeni. Dacă ai pe cineva mare sus, te mai bagă cineva în seamă, aşa nu am nici o putere. Cel puţin sunt mulţumit că am salvat o viaţă“.
