Pe un hectar de teren în zona Segarcea şi comunele din jur se oferă şi 10.000 de lei. Dar nici la preţul acesta, ţăranii nu prea mai vor să vândă. Citiţi din GdS ce se va întâmpla pe piaţa terenurilor extravilane din 2014, când străinii din UE vor avea dreptul să achiziţioneze teren în ţara noastră, dar numai după ce proprietarii îi roagă pe arendaşi şi pe vecini să le cumpere parcelele.
Un întreprinzător din agricultură oferea astă-vară 2.000 de euro pe un hectar de teren din Dolj, dar dădea această sumă doar dacă proprietarul care vinde are mai multe hectare comasate. La ora aceasta, din iunie şi până în decembrie, preţurile au crescut şi mai mult în anumite zone ale judeţului, oferindu-se 2.500 de euro pe hectar, în zonele unde pământul este foarte roditor şi există concurenţă din partea mai multor persoane sau firme care vor să cumpere. Şi preţurile sunt în urcare. Am contactat telefonic un întreprinzător privat, care are anunţuri în GdS de achiziţionare de teren arabil în mai multe zone. „Cumpărăm teren în 516 localităţi din ţară. Preţul depinde de zonă şi de calitatea terenului. În Dolj oferim 4.000-6.000 de lei pe hectar în zona Pieleşti, în zona Dăbuleni oferim maximum 4.500 de lei la hectar (1.000 de euro – n.r.), iar în zona Segarcea şi comunele din zonă oferim între 6.000 şi 10.000 de lei pe hectar, datorită calităţii foarte bune a terenului. Căutăm şi cu cadastru, şi fără cadastru. Nu prea se găsesc terenuri comasate la noi“, a declarat Andrei Docea, reprezentantul cumpărătorului.
Ţăranii nu mai vor să vândă
Cu toate că există cerere atât din partea fermierilor care vor să-şi consolideze proprietăţile în zonele în care au deja exploataţii agricole, cât şi din partea speculanţilor care doresc să cumpere teren pentru a-i creşte preţul ulterior, oferta este destul de limitată. Un alt cumpărător, care caută 10-15 hectare de teren în comunele din jurul Craiovei, a explicat pentru GdS că nu prea se găseşte teren comasat de vânzare.
Primarii doljeni cu care am stat de vorbă confirmă, la unison, faptul că ţăranii nu prea mai doresc să vândă pământul, iar pe alţii, edilii îi sfătuiesc să nu vândă. „Le-am zis oamenilor să nu mai vândă acum terenurile, pentru că mai târziu le va cauza. O să crească preţul terenului şi atunci nu vor avea ce să facă. Cei care au probleme grave sau care au nevoie urgentă de bani, atunci să vândă o parte din teren“, spunea primarul din Întorsura, Constantin Camen, în urmă cu câteva luni.
„A crescut preţul terenului agricol, că este o societate care caută să cumpere la 6.000 de lei hectarul. Problema este că nu mai e ofertă. Nu prea mai vinde nimeni prin partea locului. Ţăranii au învăţat să ţină de pământul lor“, a declarat recent, pentru GdS, primarul din comuna Calopăr, Marin Catalina.
Analiză pe ţară: Doljul are printre cele mai ieftine terenuri
Preţul mediu actual al unui hectar de teren arabil în România se situează, în decembrie 2013, între 3.800-4.200 de euro în judeţele Călăraşi şi Ialomiţa (cel mai mare preţ) şi între 1.500-1.800 în judeţul Hunedoara (cel mai mic preţ), potrivit datelor centralizate ale www.recolta.eu.
Cele mai mari preţuri pe hectarul de teren arabil se găsesc în judeţele Călăraşi, Giurgiu, Timiş, Constanţa şi Arad – între 2.800 şi 4.200 de euro pe hectar, în timp ce în judeţele Vaslui, Dâmboviţa, Dolj, Olt, Cluj şi Satu Mare se află cele mai ieftine terenuri – între 1.500 şi 2.000 de euro pe hectar. Potrivit analizei celor de la www.recolta.eu, terenuri ieftine, tot la preţuri între 1.500 şi 2.000 de euro pe hectar, s-ar găsi şi în judeţele Bacău, Vrancea, Harghita, Gorj, Mehedinţi şi Hunedoara.
Un fermier din Dolj ne spunea, în urmă cu câteva luni, că preţul terenului variază în funcţie de situaţia juridică şi de suprafaţa comasată. Şi la nivel naţional preţul terenului poate varia între 5 şi 20% dacă terenurile sunt comasate în suprafeţe mari sau dacă dispun de toate actele necesare pentru o tranzacţie, adică dacă au carte funciară completă, dacă au culturi speciale şi dacă dispun de infrastructură funcţională de irigaţii, potrivit calculelor celor care au făcut analiza preţului terenului la nivel naţional.
Străinii ar putea să cumpere teren în România pe persoană fizică
În prezent, străinii pot cumpăra terenuri agricole la noi pe firme, dacă societatea este persoană juridică înregistrată în România. În accepţiunea primarilor cu care am stat de vorbă şi a agricultorilor, libertatea de a cumpăra teren pe persoană fizică din 2014 dată persoanelor străine nu schimbă cu mult piaţa tranzacţilor cu terenurile din România, pentru că oferta de vânzare ar rămâne cam la fel. Ceea ce se poate schimba din 2014 încolo ar fi o uşoară creştere a cererii şi ar putea să urce şi preţurile terenurilor, afirmă primarii.
Camera Deputaţilor a votat marţi, 17 decembrie, legea care dă dreptul străinilor – persoane fizice din Uniunea Europeană – de la 1 ianuarie 2014 să cumpere teren în România pe persoană fizică. Mai mult, legiuitorul a încercat să aibă întâietate românii la cumpărarea unui teren agricol. Tinerii care lucrează terenul respectiv au dreptul primii să cumpere acel teren, chiar dacă a venit un cumpărător străin cu o ofertă la proprietarul de teren. Viitoarea lege spune că înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempțiune al coproprietarilor persoane fizice, vecinilor persoane fizice, arendașilor persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani.
De asemenea, potrivit proiectului de lege, proprietarul de teren care va primi o ofertă de la un cetăţean străin trebuie să anunţe la primăria localităţii în care are terenul. Vânzătorul este obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care solicită notificarea persoanelor care au drept de preempţiune şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Cererea va fi însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, numele complet al cumpărătorului şi domiciliul acestuia etc.
„Vânzătorul face preţul!“
Dar ce s-ar întâmpla în cazul în care un arendaş care are drept de preemţiune ar oferi un preţ prea mic faţă de un străin care vrea şi el să cumpere şi oferă o sumă foarte mare? „Vânzătorul stabileşte preţul terenului! Dacă legea rămâne aşa cum a fost proiectul, vânzătorul terenului înregistrează cererea de vânzare la primărie, prin care solicită câţi bani vrea pe teren, declară ce ofertă a primit de la cumpărător şi alte aspecte, printre care şi categoria de folosinţă a terenului şi clasa de calitate, aspecte pe care le ia de la noi“, a declarat, pentru GdS, Delia Filimon, directoarea Direcţiei Agricole Dolj. Ea a mai spus că până în acest moment sunt foarte puţini străini care au cumpărat (pe persoană juridică) terenuri în Dolj: „Sunt cumpărate de străini circa 20.000 de hectare, ceea ce este nesemnificativ, având în vedere că în Dolj există 488.000 de hectare de teren arabil“.
Cei care nu-şi întreabă vecinii înainte de vânzarea terenului la străini sunt pasibili de amenzi
Potrivit proiectului de lege, fostul ADS se transformă în Autoritate Funciară. Vânzătorii de terenuri care doresc să le dea străinilor fără să ofere pământul întâi arendaşilor şi altora, potrivit legii, sunt pasibili de amenzi usturătoare. La fel şi străinii care nu respectă prevederile legislaţiei româneşti. „Viitoarea Autoritate pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare va putea da şi amenzi de sute de mii de euro celor care încalcă restricţiile la tranzacţia cu terenuri în extravilan“, titrează Hotnews. „Autoritatea Funciară verifică exercitarea dreptului de preemţiune asupra terenului. Fără avizul Autorităţii, terenul nu poate fi vândut străinilor“, a mai spus Delia Filimon.
Actul normativ ar urma să fie promulgat de preşedintele ţării, pentru a putea fi publicat în Monitorul Oficial şi a produce efecte juridice.
Străinii ar fi interesaţi de terenuri în România, deoarece aici sunt mult mai ieftine decât în alte state, cum ar fi Germania (15.000 de euro), Olanda (47.000 de euro pe hectar), Danemarca (22.000 de euro pe hectar) sau în Franţa (5.000 de euro).
