Startul oficial pentru referendumul constituţional din Republica Moldova a fost dat ieri, la ora 7.00, odată cu deschiderea urnelor fiind aşteptaţi la vot circa 2.600.000 de alegători care trebuie să decidă dacă preşedintele ţării va fi ales de popor şi nu de parlament, aşa cum prevede actuala Constituţie.
În cele 2.035 de secţii de vot deschise pe teritoriul republicii, plus 78 în afara Moldovei, votul se va desfăşura pe parcursul a 14 ore, urnele urmând să fie închise la ora locală 21.00, oră la care sunt aşteptate şi primele rezultate ale unor sondaje efectuate la ieşirea de la urne. În cazuri excepţionale, este permisă prelungirea votului cu încă două ore. Alegătorii trebuie să răspundă la o singură întrebare: „Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?“. Răspunsurile posibile înscrise pe buletinele de vot sunt „pentru“ sau „contra“. În cazul unui răspuns pozitiv la întrebare, va trebui modificat articolul 78 din Constituţie. Au fost tipărite 2.805.000 de buletine de vot, iar dintre acestea 130.000 au fost transmise secţiilor de votare de peste hotare, potrivit Comisiei Electorale Centrale. În România, Chişinăul a decis deschiderea a şase secţii de votare – două se vor afla la Bucureşti, la sediul Ambasadei şi la Consulat, celelalte fiind deschise la Iaşi, Cluj- Napoca, Galaţi şi Timişoara. De asemenea, în ziua referendumului securitatea va fi maximă în perimetrul secţiilor de votare. Circa 70% din efectivele comisariatelor de poliţie vor fi alocate pentru menţinerea ordinii publice şi asigurarea bunei desfăşurări a referendumului. Potrivit Ministerului de Interne, principalul obiectiv îl constituie prevenirea, contracararea şi constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor. Poliţia va acorda asistenţă preşedinţilor birourilor pentru asigurarea ordinii publice la locul votării. Poliţişti înarmaţi vor escorta transportarea buletinelor de vot şi vor asigura integritatea lor şi a altor acte, a anunţat Ministerul de Interne.
După referendum, alegeri anticipate
De aproape un an şi jumătate, Republica Moldova nu a reuşit să-şi aleagă un preşedinte. Majoritatea observatorilor spun că referendumul de ieri este destinat să pună capăt interminabilei crize politice în care ţara a intrat după protestele din primăvara anului 2009, care au contestat rezultatele alegerilor legislative din 5 aprilie, câştigate de comunişti. Coaliţia de guvernare liberal-democrată – Alianţa pentru Integrare Europeană- (AIE), formată după alegerile legislative anticipate din iulie 2009, mizează pe acest referendum pentru a ieşi dintr-un impas instituţional, după ce nu a putut să-şi impună candidatul pentru preşedinţie într-un parlament în care AIE nu deţine suficiente voturi. Pentru alegerea preşedintelui de către parlament, potrivit Constituţiei în vigoare, este nevoie de 61 din cele 101 voturi posibile. Or, AIE deţinea 53 de mandate, iar comuniştii 48. Dacă reforma constituţională este adoptată la referendum, parlamentul va trebui dizolvat şi vor urma noi alegeri legislative şi prezidenţiale. În urma unor modificări legislative operate de actualul parlament în iunie, referendumul va fi validat în cazul în care la urne se vor prezenta o treime dintre alegătorii incluşi pe liste (faţă de trei cincimi cum era prevăzut înainte). Şeful statului va putea fi ales prin vot direct dacă majoritatea celor prezenţi la referendum vor dori acest lucru (legislaţia anterioară prevedea că este nevoie de jumătate dintre participanţi).
