Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a anunţat miercuri că un singur director de companie din subordinea ministerului şi-a redus salariul. El a spus că, de când a preluat portofoliul Economiei, a constatat că oameni din conducerile companiilor de stat ar sta pe funcţii şi neplătiţi, pentru că se folosesc de poziţii pentru a face afaceri foarte bănoase, fie prin interpuşi, fie pe numele lor. Ministrul a dat exemplul unei companii care a vrut să vândă un teren de milioane de euro pentru a repara o poartă.
Întrebat, miercuri seară, câţi dintre şefii de companii de stat din subordinea Ministerului Economiei şi-au redus salariile, în condiţiile în care se vorbeşte de tăieri de cheltuieli ale statului, Radu Miruţă a spus că doar unu.
„Nu, nu şi-a tăiat (salariul – n.r.) la mine, unu singur a trimis un mail la minister după ce 4-5 zile, inclusiv pe la dumneavoastră prin emisiune, am făcut presiune publică, că n-am altă metodă. Adică să înţeleagă lumea, eu am venit într-un minister unde companiile de stat îşi cam dăduseră salariile mărite, unii şi de 14 ori, 12 ori la Făgăraş, pe 4 ani, înainte ca eu să ajung (ministru – n.r.) cu două săptămâni. Şi, practic, eu am fost în situaţia unor contracte cu cerneală proaspătă pe ele, pe 4 ani şi am început să mă uit la clauze.
Cum pot eu să anulez un contract? Clauza spunea: dacă nu se întâlnesc indicatorii de performanţă, zic gata, sigur, aici îi găsesc. Pe la indicatorii de performanţă erau desene animate, cărţi de colorat. Era menţionat că dacă respecți programul de lucru şi dacă vii dimineaţa la serviciu. Erau cu liniuţă puse, de la capăt, şi zic: bine, cred că o să-i găsesc şi cu asta, şi am mers şi am găsit că nu respectau nici asta. Şi zic: bine, dar şi pe regulile voastre atât de proaste sunt, vă dau afară, vă schimb salariul pentru asta sau vă dau afară.
Şi mai era o clauză care spunea că dacă pe clauzele astea atât de slabe poţi să fii sancţionat doar dacă scazi la sub 50% din valori. Şi am găsit la 72%, adică din şapte zile, din zece zile veneau şapte la serviciu, trei nu veneau, dar nu îndeplineau 50%. Asta e realitatea şi cu asta lucrăm şi sigur am luat pe fiecare… Unul singur şi-a tăiat salariul de bună voie. Unul singur a anunţat şi a renunţat la o parte din salariu”, a afirmat Radu Miruţă, la B1 Tv.
„Directorii companiilor de stat ar sta pe funcţii şi neplătiţi“
După şase luni în fruntea Ministerului Economiei, el s-a arătat convins că oameni din conducerile companiilor de stat ar sta pe funcţii şi neplătiţi, pentru că se folosesc de poziţii pentru a face afaceri foarte bănoase, fie prin interpuşi, fie pe numele lor.
„Vă spun, am plecat şi eu primele două săptămâni pe fentă şi vorbeam cu dumneavoastră, uite ce Consilii de administraţie bănoase şi nu fac oamenii ăia nimic. A fost o păcăleală cu care m-au păcălit şi pe mine. Sunt absolut convins, după şase luni în minister, că pe ei nici salariul nu-i interesa. Şi dacă îi lăsai gratis să stea acolo, pe ei îi interesa să fie în control pe ceea ce gestiona acea companie. Sunt companii care gestionează resurse ale statului român de unde îşi făceau nişte business-uri imense, treaba cu salariul era doar aşa, o mască”, a explicat ministrul.
Afaceri „incomesurabile” ale angajaţilor din conducerile companiilor de stat
Miruţă a spus că a găsit afaceri „incomesurabile” ale angajaţilor din conducerile companiilor de stat derulate, de cele mai multe ori, prin interpuşi, dar şi pe numele lor.
„Una dintre companii, Salrom, avea un contract pentru montarea unui filmuleţ de 30 secunde, de 800.000 de lei. Eu nu ştiu unde s-au dus banii ăia, dar cred că nici la Hollywood nu sunt valorile astea. (…) Văd la Romaero, unde a fost mult scandal, că am intrat şi acolo, cereau vânzarea unui teren de vreo 2 milioane sau 3 milioane de euro pentru a schimba o poartă la un hangar. Şi zic: bine, ce vreţi? Păi să reparam poarta. Păi vindeţi un teren de 3 milioane de euro ca să reparaţi o poartă de 100.000? (…) Am văzut contracte refuzate ca să facă business în companie doar pentru a ajunge într-o situaţie financiară proastă, care să mute compania din insolvenţă în faliment, că preocuparea acolo era să ia terenurile, vreo 27 de hectare de teren în mijlocul Bucureştiului. Adică sunt nişte atitudini…”, a explicat Radu Miruţă.
Citește și: 528 de familii dintr-o comună au primit despăgubiri nejustificate după inundațiile din 2023 din Bihor
