În competiția mondială pentru atragerea celor mai strălucite minți, China pare să fi intrat într-o nouă etapă de avans, în timp ce Statele Unite se confruntă cu un val de plecări din rândul oamenilor de știință.
Potrivit unui bilanț realizat de CNN, cel puțin 85 de cercetători consacrați și tineri promițători care lucrau în SUA s-au alăturat cu normă întreagă unor instituții academice și de cercetare din China începând cu anul trecut. Peste jumătate dintre aceste mutări au avut loc doar în 2025. Printre cei plecați se numără un fizician nuclear de la Princeton, un inginer implicat în proiecte NASA, un neurobiolog de la Institutele Naționale de Sănătate din SUA și numeroși specialiști în inteligență artificială.
Exod invers al creierelor
Fenomenul este descris de experți drept un „exod invers al creierelor”, care ridică întrebări serioase despre capacitatea pe termen lung a Statelor Unite de a rămâne lider global în știință și tehnologie. După cel de-Al Doilea Război Mondial, SUA și-au construit reputația pe atragerea celor mai buni cercetători din lume, însă această formulă pare să se clatine.
În timp ce Washingtonul restrânge finanțările federale pentru cercetare, sporește controlul asupra vizelor și mărește costurile pentru lucrătorii străini specializați, Beijingul accelerează investițiile în inovare. Președintele Xi Jinping consideră capacitatea de a inova drept cheia securității economice a Chinei, ceea ce face ca atragerea de talente să fie o prioritate strategică.
„Un cadou de la Trump”
Pentru universitățile chineze, schimbările din SUA reprezintă o oportunitate nesperată. Yu Xie, profesor de sociologie la Princeton, aflat recent în vizită în China, a declarat că aceste mutări sunt privite ca „un cadou de la Trump”. Reducerile bugetare și barierele birocratice introduse de administrația americană îi împing pe cercetători să caute alternative, iar universitățile chineze sunt gata să le ofere.
Un exemplu este Universitatea Fudan din Shanghai, unde Lu Wuyuan, chimist în proteine și fost profesor la Universitatea din Maryland, observă o creștere vizibilă a aplicanților străini. „Întoarcerea cercetătorilor educați în străinătate a devenit o tendință robustă, poate chiar ireversibilă”, spune acesta.
Programe și stimulente generoase
China dispune de o rețea solidă de programe de recrutare, finanțare și sprijin pentru talente. Universitățile oferă granturi de milioane de yuani, salarii competitive, locuințe, burse pentru familie și acces prioritar la fonduri de cercetare.
Programul Qiming, de exemplu, vizează atragerea de experți în tehnologii strategice precum semiconductori, inteligență artificială și știința cuantică. În plus, din această toamnă va fi introdusă o nouă categorie de viză, „viza K”, dedicată tinerelor talente din știință și tehnologie.
Rivalitatea geopolitică și miza viitorului
Pentru SUA, aceste schimbări reprezintă o provocare strategică. Domenii precum inteligența artificială, biotehnologia, calculul cuantic sau semiconductorii nu sunt doar motoare ale progresului economic, ci și piloni ai securității naționale. FBI și alți oficiali americani privesc programele chineze de recrutare ca pe o amenințare directă, suspectându-le de intenții legate de transferuri tehnologice sensibile.
Totuși, atracția Chinei nu mai ține doar de stimulente financiare. Creșterea economică accelerată și investițiile masive în cercetare au transformat țara într-un hub global al științei. În 2023, China a cheltuit peste 780 de miliarde de dolari pentru cercetare și dezvoltare, aproape egalând SUA (823 de miliarde), conform datelor OCDE.
Concluzie
Pe fondul acestor mutări, cursa dintre Washington și Beijing pentru dominarea tehnologică globală devine tot mai strânsă. Dacă SUA nu vor găsi modalități de a-și păstra atractivitatea pentru elitele științifice, avantajul pe care l-au deținut timp de decenii ar putea începe să se erodeze, în timp ce China continuă să-și construiască un ecosistem de inovație capabil să rivalizeze cu cel american.
Citește și: Craiova: Doi adolescenți dintr-un centru de plasament, dați dispăruți
