Excluderea contractelor de colaborare şi a convenţiilor civile de la plata contribuţiilor la asigurări sociale, amendament propus de fostul ministru al Muncii, Gheorghe Barbu, şi criticat de sindicate, urmează să intre, pentru a doua oară, în plenul Camerei, cel mai probabil săptămâna viitoare.
Comisia de Muncă din Camera Deputaţilor a avizat favorabil, pentru a doua oară, o completare la ordonanţa de urgenţă 91/2007, prin care contractele de colaborare şi convenţiile civile sunt exceptate de la plata contribuţiilor la bugetul de asigurări sociale, modificându-se, astfel, articolul 26 din legea pensiilor.
Potrivit fostului ministru al Muncii, Gheorghe Barbu, care a propus această completare, după legislaţia actuală, se face o diferenţă între contractele de drepturi de autor, pentru care nu se plătesc contribuţii, şi contractele de colaborare şi convenţiile civile, care funcţionează pe acelaşi principiu cu drepturile de autor, dar pentru care se plătesc contribuţii.
Gheorghe Barbu a explicat azi, pentru NewsIn, că, potrivit legii pensiilor, persoanele asigurate sunt cele care realizează venituri în baza unui contract de muncă. Or, contractele de colaborare şi convenţiile civile nu definesc un raport de muncă şi trebuie tratate la fel cu contractele de drepturi de autor. Dealtfel, convenţiile civile se încheie în baza Codului Civil şi nu al Codului Muncii, a explicat fostul ministru.
Barbu a precizat că, din cauza deselor modificări din legislaţie, câteva luni de zile contibuţiile pe contractele de colaborare şi convenţii civile au fost plătite doar de angajaţi, nu şi de angajatori, situaţie "anormală", care va duce la dificultăţi în calculul punctajului de pensie al asiguraţilor. Barbu a recunoscut că, prin eliminarea acestor tipuri de contracte de la plata contribuţiilor, bugetul de asigurări sociale va pierde "o sumă importantă", dar, în opinia fostului ministru, legislaţia trebuie corectată.
În prezent, atât angajatorul, cât şi angajatul plătesc contribuţii pentru sumele obţinute pe baza contractelor de colaborare şi a convenţiilor civile, dar numai pentru pensii şi sănătate.
Pe de altă parte, Blocul Naţionla Sindical (BNS) consideră propunerea deputatului Gheorghe Barbu ca fiind "aberantă" şi solicită parlamentarilor să nu voteze amendamentul "decât după o analiză temeinică şi responsabilă a efectelor pe care acestea le-ar putea avea asupra sistemului public de pensii".
"Modificarea propusă de preşedintele Comisiei de Muncă vizează articolul 26, alineatul 1 (din legea 19/2000, n.r.) şi introduce practic o nouă categorie de <scutiţi> de la plata contribuţiilor sociale – cei care realizează venituri din contracte de colaborare şi convenţii civile – un exces de generozitate ce pune în pericol sistemul public de pensii şi creşte povara fiscală pe forţa de muncă", explică organizaţia sindicală, printr-un comunicat remis agenţiei NewsIn.
BNS susţine că iniţiativa lui Gheorghe Barbu este "ciudată", în condiţiile în care actualul ministru al Muncii, Paul Păcuraru, încerca să-i oblige pe salariaţi, nu cu mult timp în urmă, să plătească contribuţii sociale inclusiv pe cadourile primite de ziua copilului "ca să mai cârpească bugetul asigurărilor sociale".
"Suntem convinşi că cei care folosesc masiv contracte de colaborare şi convenţii civile ar fi foarte fericiţi să nu mai plătească niciun fel de contribuţii la buget, însă această favoare acordată lor s-ar răsfrânge asupra celorlalte categorii oricum impozitate şi taxate la sânge. La aceste efecte negative se adaugă şi problema susţinerii sociale, în viitor, a persoanelor care au lucrat cu contracte de colaborare sau convenţii civile şi care nu au contribuit la sistemul de pensii în timpul vieţii active. Pe măsură ce aceste persoane se vor retrage din viaţa activă, în cazul în care nu vor avea resurse pentru a se întreţine, bugetul de stat va trebui să îşi asume responsabilitatea asigurării unui venit minim garantat pentru ei", explică BNS.
Potrivit lui Gheorghe Barbu, propunerea legislativă a primit, pentru a doua oară, aviz favorabil în Comisia de Muncă din Camera Deputaţilor, după ce a fost retrimisă de plen, pentru revizuire, la Comisie. Modificarea a trecut, deja, de Senat şi ar putea fi votată în plenul Camerei cel mai probabil săptămâna viitoare, a mai precizat Barbu.
Camera Deputaţilor este cameră decizională, astfel încât propunerea legislativă va merge la promulgare.
