FMI spune că rectificarea bugetară a guvernului Tăriceanu este bună, dar nu suficientă

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a numit azi revizuirea în scădere a deficitului bugetar pe 2008, aprobată de guvernul român, "un pas în direcţia corectă", dar a avertizat că nu este destul pentru a tempera semnificativ creşterea consumului, scrie Reuters.
Oficialii de la Bucureşti au revizuit în scădere, miercuri, ţintele pentru deficitul bugetar din acest an până la 2,3% din produsul intern brut (PIB), faţă de nivelul de 2,7%, într-o încercare de a respecta reglementările Uniunii Europene (UE) şi de a tempera presiunile inflaţioniste constante.
O diminuare a cererii de pe piaţa internă este foarte importantă pentru a ţine în frâu inflaţia din România, care a sărit, în ianuarie, peste 7%, şi deficitul de cont curent cu două cifre, despre care economiştii spun că ameninţă evoluţia economică recentă.
"Rectificarea este un pas în direcţia corectă", a declarat, pentru Reuters, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Juan Jose Fernandez-Ansola. "Se poate, însă, să nu fie deajuns, îngreunând, astfel, sarcina politicii monetare de a tempera inflaţia", a comentat Ansola.    
România a avut o creştere economică solidă în ultimii ani, susţinută de investiţiile străine, de eforturile de modernizare a întreprinderilor şi de consumul solid de pe piaţa internă, în contextul în care românii încearcă să îşi îmbunătăţească standardele de viaţă.  
Cu toate acestea, consumul excesiv a amplificat importurile, extinzând deficitul extern şi creând îngrijorări că România s-ar putea confrunta cu probleme financiare dacă dispar investiţiile străine.
Cheltuielile guvernamentale orientate spre consum au accentuat îngrijorările, în contextul în care observatorii străini îi critică pe guvernanţii de la Bucureşti că nu au reacţionat adecvat la semnalele privitoare la o supraîncălzire economică.  
Comisia Europeană avertizase România, la începutul acestui an, că se aşteaptă ca deficitul ţării să ajungă până la 3,2% din PIB în 2008 şi, respectiv 3,9% din PIB în 2009, peste plafonul de 3% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, dacă nu vor fi reduse cheltuielile.