Ionel Ionut Neagoe, Mihai Guna si Ion Gherghe au fost trimisi in judecata de Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa ce procurorii i-au gasit vinovati pentru uciderea din culpa a 18 persoane, ranirea altor 13 si pagube de peste 2,6 miliarde de lei
Ionel Ionut Neagoe, administrator al NEY TRANSPORT SRL, Mihai Guna, patronul MIHTRANS SRL, si Ion Gherghe, pe atunci director general al Combinatului DOLJCHIM Craiova, au fost acuzati de procurori pentru ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa, nerespectarea masurilor prevazute de dispozitiile legale referitoare la protectia muncii si distrugere din culpa, in urma catastrofei de la Mihailesti. Rechizitoriul trimis ieri instantei de judecata de catre procurorii Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta actul de finalizare a anchetei, in cazul deflagratiei a 20 de tone de azotat de amoniu, in urma careia 18 persoane si-au pierdut viata, alte 13 au fost ranite, iar sapte autovehicule au fost distruse, pagubele depasind 2,6 miliarde de lei.
Povestea tragediei
In 24 mai, Florin Marcu se afla la volanul unui camion incarcat cu 20 de tone de azotat de amoniu, ambalat in saci dubli din plastic, cu care se deplasa de la Combinatul Chimic DOLJCHIM Craiova la societatea BEERSARSEN Piatra Neamt. Pe E 85, in comuna buzoiana Mihailesti, soferul a pierdut controlul asupra directiei, a ajuns cu rotile din dreapta in sant, parcurgind astfel 146 de metri si oprindu-se dupa impactul cu parapetul unui podet. Camionul s-a rasturnat spre dreapta, sprijinindu-se pe taluzul santului, iar incarcatura s-a imprastiat pe terenul agricol si in sant.
La ora 4.50, conducatorul auto a coborit si a vazut fum si foc la cabina, moment in care un sofer care circula prin zona – Adi Slabu – a oprit si l-a intrebat ce se intimpla. Pentru ca nu a primit un raspuns clar de la Marcu, Slabu a sunat la pompieri de pe telefonul lui mobil. Intre timp, localnici din Mihailesti si pasageri ai altor masini care treceau prin zona au incercat sa stinga focul cu forte proprii.
Potrivit procurorilor, aceste incercari au fost „ineficace si de scurta durata“, mai ales ca soferul insista ca motorina nu explodeaza. Astfel au stat lucrurile intre orele 4.56 – cind pompierii au pornit spre locul incendiului – si 5.47, ora la care au ajuns la Mihailesti. La doua minute de la sosirea pompierilor, camionul a sarit in aer. In urma exploziei – resimtita la cinci statii seismice – a ramas un crater cu un diametru de 21 de metri si o adincime de 6,5 metri, precum si bucati de cadavre si masini avariate imprastiate pe o raza de 1,5 kilometri. Expertii consultati de anchetatori au aratat ca deflagratia a fost echivalenta cu detonarea a 8,5 tone de TNT.
Explozia a ucis 18 oameni (jurnalisti, pompieri, localnici si persoane aflate intimplator prin zona, dar si soferul camionului), dar numai 16 dintre cadavre au putut fi identificate initial. In cazul soferului si a unuia dintre pompieri, identificarea a putut fi realizata doar dupa teste complexe si cu ajutorul profilului genetic (ADN) stabilit prin comparatie cu cele ale parintilor celor doua victime. Alte 13 persoane (seful de post din Mihailesti, pompieri si localnici) au fost ranite, necesitind pina la noua luni de ingrijiri medicale si, in unele cazuri, raminind infirme in urma acestui accident. Unul dintre raniti a ramas fara un ochi, o femeie si-a pierdut aproape total vederea, iar unuia dintre pompieri i-a fost amputat un picior. Toti au nevoie de perioade foarte lungi de recuperare si de examene medicale periodice. Totodata, au fost distruse sapte vehicule, intre care doua autospeciale ale Detasamentului de pompieri din Buzau, masina sefului de post din Mihailesti si cea a corespondentilor Antenei 1, ca si camionul cu remorca in care se aflau sacii cu azotat de amoniu.
Soferul camionului – principalul vinovat
Cercetarile efectuate de anchetatori la fata locului au relevat inexistenta unor urme de frinare sau a unor pete de lichid pe carosabil (ulei, motorina) care sa fi putut determina deraparea camionului cu azotat de amoniu. Acest lucru, dar si faptul ca soferul Florin Marcu a oferit martorilor – audiati ulterior – variante contradictorii legate de producerea accidentului i-au condus pe procurori la ipoteza ca el ar fi adormit la volan.
Procurorii au ajuns la concluzia ca atitudinea soferului a fost determinanta in ceea ce s-a intimplat la Mihailesti, dezinteresul sau fata de situatie si lipsa lui de instruire cu privire la transportul substantelor periculoase favorizind producerea exploziei. Ei au apreciat ca pompierii au intervenit corect, la fel si seful Postului de Politie Mihailesti, iar explozia ar fi putut fi evitata daca pompierii ar fi fost anuntati cu 10-15 minute mai devreme si soferul ar fi actionat conform legii.
Potrivit rechizitoriului, cei noua martori audiati ulterior de procurori au aratat insa ca soferul nu a incercat sa stinga incendiul la cabina camionului si nici sa limiteze scurgerile de motorina. Desi a spus celorlalti ce incarcatura avea in camion, el nu i-a avertizat cu privire la riscul unei eventuale explozii, ci sustinea ca nu sint probleme deosebite, aratind ca masina are asigurare CASCO (care sa acopere eventualele pagube), iar incarcatura va fi preluata de un alt camion. Soferul si-a pierdut viata in explozie, astfel ca nu mai poate fi acuzat penal.
In rechizitoriu se mai arata ca lipsa de instruire a soferului este „consecinta unui sir intreg de incalcari ale reglementarilor legale“, constatate atit la producatorul DOLJCHIM, cit si la transportatorul azotatului de amoniu – firmele NEY TRANSPORT SRL si MIHTRANS SRL.
Astfel, Ionut Ionel Neagoe (patronul firmei NEY TRANSPORT SRL, la care era angajat conducatorul auto al camionului) nu s-a interesat daca soferul este instruit cu privire la transportul substantelor periculoase si daca are dreptul de a conduce vehicule cu acest regim. Nerespectarea obligatiilor legale de informare cu privire la caracteristicile marfii pe care urma sa o transporte a determinat neindeplinirea conditiilor cerute de lege pentru transportul azotatului de amoniu ca marfa periculoasa, iar in mod concret a condus – prin absenta unui instructaj de specialitate a conducatorului auto – la neluarea masurilor de siguranta si a celor suplimentare in cazul producerii unui accident urmat de incendiu.
Pe de alta parte, Mihai Guna (patronul societatii MIHTRANS SRL, careia ii apartinea camionul) se face vinovat de faptul ca a imprumutat autotrenul pentru un astfel de transport, desi nu avea licenta de operare in domeniul marfurilor periculoase, lasind camionul pe mina unui sofer fara instruire in acest sens.
Directorul DOLJCHIM, pus sub acuzare
Administrarea intregului material probator a stabilit ca SC DOLJCHIM SA produce, ambaleaza, eticheteaza si incarca, in vederea transportului, azotat de amoniu. In conformitate cu art. 21 din OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor chimice periculoase, DOLJCHIM, prin reprezentantul sau legal, directorul Ion Gherghe, trebuia sa intocmeasca fisa tehnica de securitate a produsului fabricat (azotat de amoniu – substanta chimica clasificata drept periculoasa la transportul rutier). In conformitate cu prevederile ADR, acest document – care trebuia sa insoteasca transportul – trebuie sa cuprinda instructiuni scrise privind identificarea substantei, natura pericolelor prezentate de aceasta, tipul de echipament de protectie recomandat sa fie utilizat, modul de interventie si alarmare a autoritatilor in caz de accident sau eveniment rutier.
Potrivit art. 5 din HG 1374/2000, SC DOLJCHIM SA – ce efectueaza operatiuni de incarcare/descarcare de marfuri periculoase – avea obligatia sa desemneze una sau mai multe persoane in calitate de consilieri de siguranta pentru organizarea acestei activitati.
Inexistenta consilierului de siguranta, ce ar fi trebuit sa aiba ca principala obligatie verificarea legalitatii transportului, a condus la incarcarea autotrenului in conditiile in care transportatorul nu detinea licenta de executie pentru transportul marfurilor periculoase, conducatorul auto (angajat al altei societati) nu avea certificat de atestare profesionala pentru astfel de transport si totodata nu i s-au adus la cunostinta, sub forma unui document scris, obligatiile legale ce-i revin in caz de incendiu.
Sustinerile directorului Gherghe, cum ca nu avea obligatia de a angaja un consilier de siguranta pentru transporturile auto de azotat de amoniu, sint contrazise si de faptul ca, asa cum au descoperit anchetatorii, combinatul are angajat un consilier de siguranta in ceea ce priveste transportul de marfuri periculoase pe calea ferata.
Un alt dosar pentru evaziune fiscala
Ancheta a presupus verificari complexe la toate cele trei firme, unde au fost constatate nereguli pe linia legislatiei privind transportul substantelor periculoase. Ministerul Public precizeaza ca din acest dosar a fost disjunsa o parte, referitoare la fapte de evaziune fiscala, care face obiectul unei cauze separate, care va fi cercetata de procurorii Parchetului de pe linga Curtea de Apel Craiova.
Toate cele trei firme implicate urmeaza sa raspunda civil in solidar fata de faptele directorilor. Prejudiciul calculat pina in prezent atinge suma de 2.685.709.331 lei astfel incit in cauza se va retine ca distrugerile din culpa produse au avut consecinte deosebit de grave. Multe dintre partile civile nu au mentionat insa la cit se ridica valoarea despagubirilor pe care le solicita, urmind sa-si precizeze pretentiile in fata instantei de judecata, care este Judecatoria Buzau.
