Cercetătorii germani au recreat chipul a 27 dintre strămoşii omului, „rude îndepărtate“ care au trăit în urmă cu şapte milioane de ani
O expoziţie realizată de un muzeu din oraşul german Dresda a devenit în luna noiembrie a anului 2011 căminul câtorva dintre membrii îndepărtaţi ai „familiei“ omului, care, din punct de vedere al comunităţii ştiinţifice, sunt pioni importanţi în istoria de milioane de ani a evoluţiei umane. După cum informează publicaţia Daily Mail, cele 27 de chipuri au fost reconstruite folosindu-se ca punct de plecare fragmentele umane găsite de arheologi de-a lungul vremii, antropologii legişti germani utilizând în acest sens tehnici asistate de calculator similare cu cele pe care poliţiştii le folosesc în investigarea cazurilor.
Cea mai bătrână „rudă“
În galeria celor 27 de chipuri ale evoluţiei umane, cel mai în vârstă „membru“ este aşa-numitul „Om din Toumai“ (Sahelanthropus tchadensis) – cea mai veche specie de hominid cunoscută, având o vârstă de 6,8 – 7,2 milioane de ani. Potrivit experţilor, hominidul Sahelanthropus tchadensis a trăit înainte de momentul separării genetice dintre oameni şi cimpanzei (cei mai apropiaţi „verişori“ din punct de vedere al evoluţiei), deci poate fi considerat un adevărat veteran. Craniul Omului din Toumai a fost descoperit în valea Rift, din Ciad, în 2001, de francezul Michel Brunet, profesor la College de France, iar acest vestigiu, aflat într-o stare de conservare extrem de bună, le-a permis cercetătorilor germani să realizeze o posibilă reprezentare exactă a feţei acestui strămoş al omenirii. „Folosind metode ale antropologiei judiciare, chipurile hominizilor au fost recreate nu ca idealuri caracteristice speciei, ci ca indivizi. Fiecare spune povestea respectivului individ: unde a trăit, ce a mâncat, din ce cauză a murit şi multe altele“, au explicat reprezentanţii muzeului. Aceştia au precizat că, în afară de aceste reprezentări ale strămoşilor omului, expoziţia include şi mai multe unelte descoperite de-a lungul vremii, cel mai vechi artefact fiind o lance de acum 400.000 de ani.
Strămoşii
Printre exponatele prezentate există câteva ale căror mistere au fost mai bine dezlegate de antropologi şi paleontologi. În galeria de strămoşi ai umanităţii se regăseşte Homo rudolfensis, despre care se spune că a trăit în urmă cu aproximativ două milioane de ani. Rămăşiţele au fost descoperite în 1972, pe malul estic al Lacului Rudolf (actualul Lac Turkana) din Kenya, de către Bernard Ngeneo, membru al unei echipe conduse de antropologul Richard Leakey şi zoologul Meave Leakey. Oamenii de ştiinţă nu ştiu însă foarte clar dacă acest strămoş are cu adevărat o contribuţie în evoluţia umană.
Alt chip reconstruit este cel al lui Paranthropus boisei. Craniul acestuia a fost descoperit în 1959, în Tanzania, de antropologul Mary Leakey, iar ulterior s-a stabilit că Paranthropus boisei a trăit în urmă cu 1,7 milioane de ani. Este cunoscut în comunitatea ştiinţifică drept „Spărgătorul de nuci“, întrucât dantura sa era foarte puternică (prezenta cel mai gros strat de smalţ şi cele mai mari dimensiuni din clasa hominizilor cunoscuţi până acum).
Galeria cuprinde chipul omului preistoric numit Australopithecus Africanus, care a trăit în urmă cu 2,5 – 3,5 milioane de ani şi despre care se crede că este unul dintre strămoşii noştri direcţi, pentru că dimensiunea creierului său era semnificativ mai mare decât a altor hominizi. Un craniu de Australopithecus africanus descoperit în Africa de Sud a fost folosit pentru a reconstrui chipul altui strămoş, care a trăit în urmă cu două milioane de ani – Plesianthropus transvaalensis
Cercetătorii au recreat şi chipul hominidului preistoric Homo Erectus („omul ridicat“), care a trăit în urmă cu un milion de ani şi care este un posibil precursor al omului modern. Una dintre teoriile vehiculate de antropologi este că această specie este originară din Africa, dar a migrat în India, China şi Java, în timp ce o alta susţine că Homo Erectus a evoluat în Asia şi a migrat în Africa. Expoziţia include şi chipul speciei Homo Ergaster – o specie umanoidă foarte asemănătoare cu Homo Erectus, care a trăit în urmă cu 1,5 milioane de ani şi care, potrivit experţilor, ar fi originar din Africa.
Nici Omul de Neanderthal (Homo Neanderthalis) nu lipseşte din expoziţie, care include trei astfel de chipuri. Această specie este probabil cea mai apropiată rudă îndepărtată a oamenilor, a trăit în urmă cu 230.000 – 29.000 de ani, deşi mai „umană“ decât alte specii de hominizi, este diferită de Homo Sapiens.
Excursie în leagănul umanităţii
Antropologii germani au explicat totodată că expoziţia confirmă ipoteza potrivit căreia Africa ar fi leagănul umanităţii – acest continent fiind locul unde au fost descoperite cele mai multe rămăşiţe ale strămoşilor noştri. „Expoziţia familiarizează vizitatorii şi cu siturile arheologice din Africa, acolo unde arheologii desfăşoară săpături şi cercetări cu privire la originea omului. Fiecare pas al procesului ştiinţific este explicat foarte clar în cadrul expoziţiei, arătând exact cum s-a ajuns la ipotezele şi concluziile formulate“, au mai spus reprezentanţii muzeului din Dresda.
