Taxa pe poluare aplicabilă în legislaţia din România, inclusiv varianta modificată din 2009, este contrară normelor şi dreptului Uniunii Europene, a hotărât, ieri, Curtea de Justiţie a UE, într-o decizie dată în cazul unui român care a dat statul în judecată pentru a-şi recupera banii pe taxa auto.
Curtea arată că legislaţia română a instituit, începând de la 1 iulie 2008, o taxă de poluare care trebuie să fie plătită cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. „Reglementarea menţionată nu face distincţie între vehiculele fabricate în acest stat membru şi cele produse în străinătate. De asemenea, aceasta nu face distincţie între vehiculele noi şi vehiculele de ocazie“, potrivit deciziei de ieri a Curţii de la Luxembourg.
Tribunalul Gorj s-a adresat Curţii de Justiţie a UE
În continuare, Curtea detaliază cazul românului Iulian Andrei Nisipeanu, care a înmatriculat în România un autovehicul de ocazie cumpărat în Germania. Maşina a fost înmatriculată în Germania în anul 1997, are o capacitate cilindrică de 1.597 centimetri cubi şi respectă norma de poluare Euro 2. Pentru a putea să înmatriculeze acest autovehicul în România, Iulian Andrei Nisipeanu a plătit, pe 1 februarie 2010, suma de 4.431 de lei ca taxă de poluare. Apreciind că taxa este contrară dreptului Uniunii, a solicitat restituirea sumei plătite.
Tribunalul Gorj, sesizat cu litigiul, a adresat Curţii de Justiţie a UE mai multe întrebări cu privire la compatibilitatea legislaţiei respective cu dreptul Uniunii.
În acest sens, Curtea UE menţionează că, astfel cum a stabilit deja în cauza „Tatu“, o reglementare precum OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate şi caracterizate printr-o vechime şi o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ţine seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piaţă, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piaţa naţională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. În aceste condiţii, reglementarea menţionată are ca efect descurajarea importării şi punerii în circulaţie în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.
În lipsa unor date cifrice mai precise care să permită să se concluzioneze că economia românească riscă să fie serios afectată de repercusiunile prezentei hotărâri, Curtea constată că guvernul român nu a făcut dovada criteriului privind existenţa unor perturbări grave.
În acest sens, fără a mai considera necesar să verifice îndeplinirea criteriului privind buna-credinţă a celor interesaţi, Curtea respinge cererea de limitare în timp a efectelor hotărârii sale, se mai arată în decizia de ieri.
• NewsIn
