În ultimul timp, peste iarba şi aşa săracă a izlazului din Mărgheni s-a pus praful. Asta, acolo unde nu au ajuns mormanele de pământ, care ocupă sute de metri de teren. Pământul a fost adus de la o nouă balastieră, care a „răsărit“ nu departe de comuna Brâncoveni, pe raza oraşului Piatra Olt. Mai toate balastierele din zonă au în spate personaje implicate în viaţa publică şi afacerişti care alimentează campanii electorale, buni prieteni cu reprezentanţi din administraţia locală sau judeţeană. Localnicii din Mărgheni spun că, noapte de noapte, camioane de mare capacitate au descărcat pământul provenit de la decopertarea suprafeţei unde „băieţii deştepţi“ ai afacerilor cu balast au intuit că se găseşte „marfă“. Oamenii au rămas stupefiaţi într-o dimineaţă, când, mergând să-şi ducă vitele la păşunat, au găsit pământ reavăn în loc de iarbă. Şi de la o zi la alta, pământul a ocupat suprafeţe tot mai mari. „Este unu’ Oprescu, băiatul lui Oprescu, care a fost economist la Direcţia Agricolă, şi mai este fiul lui Costel Postolache. Ăştia doi au făcut groapă să caute piatră şi nisip dincolo de Mărgheni“, susţin oamenii din Mărgheni, printre care Victor Drăgoi, Viorel Teodosescu şi Gheorghe Năstase. „Au adus pământul noaptea şi l-au pus grămezi pe păşunea noastră. Şi unde nu este pământ este praf pe iarbă. Sapă după piatră“, a spus nemulţumit alt localnic, Marin Cană.
Pericol de inundaţii
Localnicii se tem şi că este posibil ca săpăturile executate la doar câteva sute de metri de sat să influenţeze izvoarele subterane. „Ne este frică să nu ne sece fântânile. În plus, acolo unde au pus ei pământul, se scurgea, de regulă, apa din viituri şi ploi în alte direcţii decât către sat. Acum mă tem că apa va ajunge în casele noastre, aşa cum s-a întâmplat acum vreo doi, trei ani“, a declarat Gheorghe Călin.
Pagubă pentru unii, profit pentru alţii
În spatele afacerilor cu balast din Piatra Olt s-ar afla, potrivit localnicilor, consilierul judeţean Marius Oprescu, preşedintele organizaţiei locale a PSD, şi un controversat om de afaceri, Claudiu Postolache. Aceştia au demarat printre primii afaceri cu balast în zonă, bucurându-se de „prietenia“ cu autorităţile locale, care le-au favorizat retrocedări de terenuri bogate în pietriş şi nisip. Oamenii spun că din grup n-ar lipsi nici Adrian Motorga, care şi-a pus pe roate un parc auto pentru transporturile de balast încă de când era director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt, aflat în subordinea instituţiei care dă avize firmelor pentru exploatarea agregatelor minerale, Apele Române. „În zonă (peste baltă), domnul Motorga împreună cu domnul Oprescu, de la Piatra, şi domnul Claudiu «Ghenter» (porecla lui Claudiu Postolache-n.r.) s-au gândit să întreprindă o mică exploataţie de piatră. Pentru a ajunge la piatră, trebuia să decoperteze pământul pe o suprafaţă de zece hectare. Acum, unde se poate duce pământul? Pe izlazul comunal, în complicitate cu primarul şi viceprimarul comunei Brâncoveni. Degeaba încearcă «prostimea» să oprească ingeniozitatea întreprinzătorilor atâta timp cât s-au primit comisioane grase. Imaginaţi-vă cam ce înseamnă 10 – 20 de maşini de peste 25 de tone fiecare, care noapte de noapte descarcă pământ pe izlaz. Zgomotul făcut de obloanele maşinilor se aude de la doi kilometri. Adevăraţi munţi de pământ au luat locul unui petic de izlaz şi aşa insuficient“, a spus alt localnic, care a dorit să nu-i fie dezvăluită identitatea.
Dedesubturi
Explicaţia viceprimarului din Brâncoveni, Marin Bondoc, este puerilă. Edilul susţine că, de fapt, este vorba de nivelarea cu pământ a suprafeţei pe care se află păşunea şi refacerea totală a acesteia. Nici un cuvânt despre faptul că manevra aduce bani buni în buzunarele stăpânilor balastierei, care exploatează balast în mai multe puncte şi care deţin şi o staţie de sortare a pietrişului în zonă. „Ştiu că în afacerea cu balastiera asta sunt implicaţi Motorga şi unul Oprescu“, a recunoscut şi viceprimarul Bondoc.
Contactat telefonic, consilierul Marius Oprescu a declarat că el nu este acţionar al firmei care exploatează, pe teren propriu, balastiera. El a mai spus că depozitarea miilor de tone de pământ pe izlazul de la Mărgheni a fost solicitată de autorităţile comunei Brâncoveni. „Eu nu sunt implicat. Dumneavoastră ştiţi, că în Gazeta de Olt s-a mai scris de această firmă, că nu fac parte din acţionariat. Este domnul Postolache. Eu mizez acum pe obiectivitatea dumneavoastră să nu interpretaţi cum vreţi ceea ce vă spun eu acum, aşa cum s-a mai făcut“, a spus Marius Oprescu. În spiritul obiectivităţii trebuie să spunem însă că preşedintele PSD Piatra Olt nu este străin de firmă, înfiinţată în 2006, sub denumirea Uni Mineral SRL, că el a făcut parte din ea pentru o perioadă şi că s-a retras din cauza unei situaţii de incompatibilitate. De altminteri, conducerea SGA confirmă că afacerea cu balast este administrată de Claudiu Postolache şi este controlată din umbră de Marius Oprescu. „Ştiu de balastiera aia, ea se află pe teren privat întrucât cei doi au cumpărat zeci de hectare în zonă. Oprescu şi Postolache au legătură cu balastiera“, a declarat Ion Moisescu, directorul SGA Olt. În plus, pentru activităţile de extracţie a nisipului şi sortarea lui, în ultimele puncte de lucru înfiinţate, firma nu a obţinut autorizaţie de mediu, procedura de reglementare fiind în curs, potrivit datelor puse la dispoziţie de purtătoarea de cuvânt a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt, Daniela Bălşanu. „Procedura de reglementare pentru activităţile respective se află în curs. Potrivit legislaţiei de mediu, astfel de activităţi sunt ilegale dacă sunt efectuate înainte de obţinerea autorizaţiei de mediu“, a declarat ieri Daniela Bălşanu.
Afacerile cu balast sunt de notorietate în judeţ. Prefectul Ştefan Nicolae a constituit o comisie mixtă, formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii, pentru a stăvili profiturile uriaşe obţinute la negru din acest gen de afaceri, însă verificările care au durat o lună au înregistrat un insucces, care a scos la iveală faptul că mafia balastierelor are tentacule prin toate instituţiile abilitate să verifice acest gen de afaceri: după ce stabileau itinerariul zilnic al controalelor, membrii comisiei dădeau semnale celor care urma să fie controlaţi.
