Consilierii locali ai Craiovei muncesc şi nu prea, cred specialiştii Institutului pentru Politici Publice (IPP) din Bucureşti, care au prezentat vineri un raport referitor la activitatea aleşilor din CL între anii 2004-2007.
Studiul făcut de IPP a avut la bază informaţii obţinute conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii şi s-a axat pe mai multe domenii din activitatea specifică unui consilier local, precum prezenţa la şedinţe, numărul de iniţiative în cei trei ani de mandat, deplasările în străinătate sau migrarea către alte partide. Potrivit specialiştilor ONG-ului, consilierii craioveni stau cel mai bine la capitolul prezenţă, majoritatea luând parte la peste 90% din şedinţele organizate în trei ani. Cea mai mică rată de prezenţă îi aparţine consilierului local liberal Dumitru Ungureanu, care ocupă şi funcţia de director al Doljchim, acesta participând la 72% din întrunirile aleşilor pe anii 2004-2007. Cu o prezenţă de sută la sută sunt înregistraţi consilierii Dan Magla, Luminiţa Slavu şi Constantin Truşcă.
Zece consilieri, fără nici o iniţiativă în trei ani
Evaluarea consilierilor capătă valenţe negative la capitolul proiecte de hotărâre iniţiate. Potrivit datelor cuprinse în studiul IPP, majoritatea consilierilor locali s-au făcut că muncesc în cei trei ani de mandat monitorizaţi, nefăcând altceva decât să voteze proiecte propuse de primar. Există câţiva consilieri care au bătut recordul, nepropunând nici un proiect de când au fost instalaţi în fotolii după alegerile locale din 2004 şi până la sfârşitul lui 2007. Este vorba de consilierii Aurel Bojenoiu (PNL), Cristian Creţu (PD-L), Mihai Dragu (PNL), Eugen Iordache (PD-L), Nicolae Marinescu (PD-L), Dumitru Mănescu (PC), Lucian Mincu (PNL), Mihaela Gabriela Mirea (PSD), Octavian Podeanu (PD-L) şi Dumitru Ungureanu (PNL). Cel mai bine la acest capitol stă consilierul pedelist Teodor Radu, care a iniţiat în trei ani 35 de proiecte, majoritatea fiind aprobate în plenul consiliului.
Lili Şerbănoiu şi Gongu – „migratori“ de top
„Plimbăreţii“ consiliului, cei care şi-au schimbat apartenenţa politică o dată sau de mai multe ori de la începerea mandatului, au fost şi ei contabilizaţi de IPP. Îi regăsim la acest capitol la loc de „cinste“ pe Elena Şerbănoiu, care a plecat de la PSD, a trecut la PRM, a devenit apoi independentă şi recent, adăugăm noi, a fost prezentată ca membru de vază al PNG. Alt caz este cel al consilierului Petre Gongu, plecat tot de la PSD, trecut prin PRM, actualmente independent. Majoritatea „migratorilor“ din CL Craiova au plecat de la PSD şi s-au îndreptat spre PD-L, schimbându-se astfel opţiunea electoratului din 2004.
Craiova, printre puţinele oraşe care plătesc telefonul consilierilor
Să vorbim acum şi de alt fel de migraţii, mai de scurtă durată. Deplasările în străinătate ale consilierilor s-au rezumat la Europa cu destinaţii precum Lisabona, Salonic, Nanterre sau Bologna, dar au fost şi excursii mai „exotice“ – în China, la Shiyan. În trei ani, doar zece consilieri au plecat pe bani publici în străinătate, excursionistul-şef fiind şi de această dată Petre Gongu, care a plecat trei zile în Grecia, zece în China şi şapte la Bologna, în Italia. Printre alte beneficii de care au avut parte consilierii locali se numără plata abonamentului la telefon, în valoare de 17,74 de euro pe lună, beneficiu despre care reprezentanţii IPP spun că este rar întâlnit la alte consilii locale din ţară.
Doar patru rapoarte de activitate depuse în trei ani
Situaţia prezentată vineri la Craiova de IPP devine dramatică la capitolul rapoarte de activitate întocmite de consilierii locali. Deşi Legea administraţiei prevede obligativitatea întocmirii anuale a acestor rapoarte, doar patru aleşi au catadicsit să facă acest lucru şi asta doar pentru anul 2006. Teodor Radu, Elena Şerbănoiu, Radion Cămătaru şi Octavian Podeanu au fost singurii cu rapoarte de activitate depuse, ulterior pe pagina de internet a Primăriei Craiova apărând şi rapoartele întocmite pentru anii 2006 şi 2007 de Emilian Ştefârţă şi un singur raport pentru toţi cei patru ani de mandat întocmit de Popa Ingineru Gheorghe. Specialiştii IPP susţin că lipsa rapoartelor reprezintă „un semn al indiferenţei faţă de cetăţeni şi faţă de lege“ şi spun că aleşii ar putea fi sancţionaţi pentru lipsa acestor documente. „Chiar dacă Legea administraţiei nu prevede sancţiuni, consilierii pot fi determinaţi să facă aceste rapoarte. La Făurei, în Regulamentul de Funcţionare s-a introdus o sancţiune pentru lipsa acestor rapoarte. În cazul în care consilierul nu prezintă raportul până la sfârşitul lunii ianuarie a anului următor, acesta nu îşi mai primeşte indemnizaţia de şedinţă“, a declarat vineri Adrian Morar, directorul adjunct al IPP.
Copy/Paste, pe rapoartele de activitate
Chiar dacă se hotărăsc să respecte legea, consilierii întocmesc de multe ori în bătaie de joc rapoartele de activitate. Un exemplu a fost dat vineri de specialiştii IPP. Aceştia au constatat că pasaje întregi din rapoartele de activitate ale unor consilieri erau identice cu paragrafe din rapoartele altor consilieri. Este cazul consilierilor Teodor Radu şi Radion Cămătaru, care au rapoarte având aceeaşi structură şi uneori aceleaşi fraze. „Cunoscând neajunsurile prezentate şi, în egală măsură, cauzele care le-au determinat, voi acţiona în permanenţă pentru înlăturarea lor, în aşa fel încât printr-o implicate totală, conform reglementărilor legale, în activitatea de consilier local, ele să nu mai facă obiectul înscrierii în raportul de activitate pentru acest an, pe care-l voi prezenta în faţa dvs. în anul viitor“, promit Radu, Cămătaru, în încheierea rapoartelor.
Informaţiile furnizate de primărie s-au bătut cap în cap
Alt aspect reclamat vineri de reprezentanţii IPP este cel referitor la datele furnizate de Primăria Craiova pentru acest studiu. Potrivit Corinei Cristea, autoarea studiului, o parte din informaţiile transmise de autorităţile locale prezentau neconcordanţe pe care IPP nu le-a putut lămuri.
„Au fost foarte multe inadvertenţe între datele pe care ni le-au transmis şi ceea ce am constatat noi. Ne-au spus că în cei trei ani de mandat au fost 66 de şedinţe, dar noi am numărat din datele transmise tot de dânşii 65, cifra aceasta fiind luată în calcul. Şi numărul de hotărâri aprobate a fost diferit“, a precizat Cristea. IPP a constatat că, deşi consilierii reprezintă o autoritate deliberativă, iar primarul – una executivă, există mult mai multe informaţii despre activitatea edilului decât despre cea a consilierilor locali.
