Mai mulţi maidanezi cu antecedente au fost adoptaţi şi apoi eliberaţi în acelaşi loc în care au muşcat femei şi copii. Autorii de la ONG-ul „Suflete nevinovate“ nu cred în ruptul capului că vreun câine comunitar din Craiova şi-a înfipt colţii în cineva, până nu văd rezoluţia Parchetului.
Câinii comunitari care au muşcat un copil luna trecută în cartierul George Enescu sunt din nou în tranşee. Mai mulţi craioveni din blocurile 39, 40 şi 41 ne-au povestit ieri cum au fost hăituiţi de grupuri de 10-12 animale, recent eliberate de ONG-ul „Suflete nevinovate“. „M-au pus jos şi mi-au făcut haina, mâinile şi picioarele ferfeniţă. Scăpaserăm de cei mai agresivi, după ce i-au ridicat hingherii, acum câteva săptămâni, fiindcă unul dintre ei l-a muşcat pe copilul unor vecini. Acum sunt din nou aici şi suntem terorizaţi“, a spus Cati Iovan. Tatăl copilului dus la urgenţă pe 12 decembrie, după ce fusese muşcat de unul dintre câini, a spus că băiatul său, de 12 ani, a văzut şi el că maidanezii s-au întors şi nu mai vrea să iasă singur din casă. „Fiul meu nu mai vrea să vină singur de la şcoală sau să meargă la joacă. Suntem ca în junglă. Nu înţeleg cum cineva poate să aducă un astfel de câine înapoi, ştiind că acel animal îşi înfige colţii în copii şi nu numai“, a declarat tatăl lui Andrei. Vicepreşedintele „Suflete nevinovate“, Tuţu Bărbulescu, recunoaşte că a adoptat patrupedele de la adăpostul canin de la Făcăi, pe care apoi le-a „încredinţat“ unor persoane care s-ar fi angajat să le îngrijească, pe care însă nu le poate numi la prima strigare. În plus, Bărbulescu nu crede că vreun câine din Craiova a muşcat vreodată pe cineva, decât dacă acel cineva a prezentat o concluzie a poliţiei sau a altor organe de cercetare. „De unde ştiţi dumneavoastră că acei câini au muşcat copilul? Are vreo dovadă scrisă?“, ne-a interogat Tuţu Bărbulescu.
El este convins că n-are nici o obligaţie legală de a le asigura adăpost maidanezilor pe care îi adoptă şi consideră că interesul redactorului GdS pentru craiovenii îngenuncheaţi de maidanezi este deplasat. „De ce nu aţi scris şi când m-au atacat pe mine ţiganii?“, s-a lamentat vicepreşedintele organizaţiei.
Prevederi ignorate
Potrivit Legii nr. 205 din 2004, modificate, „Deţinătorii de animale au obligaţia de a asigura acestora, în funcţie de nevoile etologice, specie, rasă, sex, vârstă şi categorie de producţie, următoarele: a) un adăpost corespunzător; b) hrană şi apă suficiente; c) posibilitatea de mişcare suficientă; d) îngrijire şi atenţie. (art 5. alin.1 – n.r.)“. Pentru Tuţu Bărbulescu, acest articol nu are încă nici o relevanţă. „De aici nu rezultă că noi trebuie să asigurăm spaţiu pentru câinii pe care-i adoptăm. De fapt, nici nu suntem deţinătorii animalelor pe care le adoptăm. Adică da… Adică da şi nu!“, a declarat Bărbulescu. De asemenea, potrivit OUG nr. 155 din 2001, cel care adoptă sau revendică un câine se angajează „să nu abandonez câinele, iar în cazul în care nu îl mai doresc, să îl predau Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân“ (OUG 155, anexa 4, declaraţie – angajament, Legea nr. 227 din 2002, anexa 5, formular de adopţie/revendicare, punctul 4 – n.r.). Ceea ce înseamnă că în nici un caz domnul Bărbulescu nu ar avea dreptul să înstrăineze animalele adoptate, ci doar să le înapoieze unităţii de la care le-a luat. Sancţiuni, niciodată aplicate, sunt prevăzute în toate actele normative menţionate. „Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează: a) nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la (…), precum şi a condiţiilor prevăzute în declaraţia-angajament, cu amendă de la 10.000.000 de lei la 25.000.000 de lei“ – art. 14, OUG nr. 155 din 2001. De asemenea, potrivit art. 23, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000.000 la 6.000.000 de lei vechi nerespectarea prevederilor art. 5 din Legea nr. 205 din 2004.
