Palatul „Jean Mihail“ din Craiova gazduieste in cadrul aceleiasi expozitii lucrari de pictura si sculptura a doi mari artisti plastici contemporani, in contextul unui proiect ambitios al Muzeului de Arta din Cetatea Baniei, fireste, sub auspiciile Uniunii Artistilor Plastici din România. Este vorba de Bogdan Hojbota – prezent cu 15 lucrari de sculptura executate in inox si bronz si de Valter Paraschivescu, care are expuse 17 lucrari de pictura de sevalet.
Bogdan Hojbota detine un palmares expozitional impresionant. Este recunoscut pe plan national si international ca fiind unul dintre cei mai talentati sculptori ai generatiei ’80, prezentele sale la expozitiile internationale de la Montreal, Moscova, Erfurt, Volos, Lyon sau Nisa, facând obiectul mai multor cronici laudative, poate, a celor mai exigenti critici de specialitate. Revenind la expozitia din Craiova, Bogdan Hojbota prezinta doua cicluri de lucrari, fiecare lucrat intr-un alt registru expresiv in functie de materialul folosit: inox si bronz. Criticul de arta Florin Rogneanu, directorul muzeului, este fascinat de ingenuitatea sculptorului: „Colectia de sculpturi in inox cuprinde noua lucrari pe care le-am putea grupa sub genericul «Dinamica valului». Executate intr-o maniera monumentala, pe axe de forta ce au tendinta ridicarii, compozitiile sunt dominate de forme unduinde, de suprafete alternative care, fie capteaza si concentreaza lumina, fie sunt centre de reflexie ale acestora, creând senzatia unui halou material de lumina ce poate fi asociat sculpturii. Câteva dintre aceste lucrari imbraca forme nascute dintr-o «forma mama», primara, din care se dezvolta independent, in interiorul lor creându-se ingenios spatii libere ce intra in concordanta expresiva cu spatiile pline. Nota predominanta a acestui ciclu ramâne aceea de armonie si este data de raporturile formale aproape muzicale, ce provin din sensibilitatea artistului. Ciclul lucrarilor in bronz pare a fi unul mai «pamântean», fiecare dintre ele dezvoltând o tema a conflictului intre volumele cu unghiularitati accentuate concepute pe axe drepte, in ridicare, si volumele construite pe arcuri de cerc sau segmente elipsoidale“.
Cât priveste pictura lui Valter Paraschivescu, criticul Rogneanu considera ca aceasta intra intr-un dialog esential si complementar cu sculpturile lui Bogdan Hojbota, atât prin constructia formala, cât si prin cromatica sa puternic expresiva, dominata de nuante de rosu si verde, cu delimitari formale subliniate adesea prin folosirea negrului: „Viziunea pictorului este una de atmosfera «virtuala», ceea ce ii ofera posibilitatea de a recompune spatiul dupa propria-i vointa. Privite de sus, «pontoanele» si «digurile» sale se contrapun unor spatii ample, cu o forta cromatica deosebita, ce incearca sa invadeze aceste «semne». Aici exista un conflict accentuat si de grafismul negrului, intrebuintat cu parcimonie, conflict pe care il intâlnim si in ciclul «Desertul tatarilor». Formatia sa si de muzeograf – in prezent Valter Paraschivescu fiind sef de sectie la Muzeul de Arta Ploiesti – nu putea sa nu se regaseasca in demersul sau artistic. Prin urmare, lucrarile din ciclul «Bagdasare Castiglione» se constituie ca o rememorare artistica si o reinterpretare personala a unui cunoscut «motiv» din istoria artelor europene“. Fara a fi grandilocvent ori protocronist, ma intreb daca titanul Hojbota merita un ansamblu sculptural la dimensiuni macro intr-o metropola sau chiar intr-un oras resedinta de judet. Raspunsul este un «da» categoric. Peste decenii, nepotii nostri, probabil, ii vor contempla lucrarile ametitoare prin Paris, New York sau prin alte metropole, si, ca de obicei, se vor mândri ca Hojbota este român.
