Omul de afaceri craiovean a fost reprezentat in instanta de trei avocati, doi dintre ei fiind angajati de curind de familia lui Boerica. Gheorghe Uglean, fost presedinte al Curtii Supreme de Justitie in perioada 20.12.1994 – 20.06.1998, si Dan Apostol, fost procuror in cadrul Parchetului General, aparatorul lui Mircia Muntean, primarul Devei, noii avocati, alaturi de Domnica Antoniuc, fost procuror inspector al Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, au incercat sa-l eliberze pe Genica Boerica.
Omul de afaceri craiovean a fost arestat la inceputul lunii octombrie de magistratii bucuresteni, dupa o descindere a fortelor speciale la palatul acestuia de pe strada Unirii din Banie.
In urma cu patru zile, Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie a anuntat printr-un comunicat de presa ca, pe 18 octombrie, Boerica a incercat sa transmita dispozitii clare celor „de afara“ prin intermediul unui bilet ascuns in lenjeria intima. Potrivit unui comunicat al institutiei amintite, la perchezitia corporala facuta dupa vizita avocatului sau, inainte de reintroducerea in arest, gardienii au gasit in chilotii „boerului“ un biletel cu instructiuni catre „apropiatii“ inca liberi. Ordinele faceau referire la situatia lui juridica si la modul in care trebuie continuate afacerile.
Boerica i-a dat dispozitie lui „Mario“ sa gaseasca o modalitate de a stopa „fluxurile financiare“ catre Siria, aflate in derulare in momentul arestarii sale, si stergerea urmelor celor deja efectuate. Un alt ordin privea finantarea lui de catre ceilalti membri ai gruparii sale, astfel incit sa aiba banii la indemina atunci cind va fi necesar. O alta sarcina data prietenilor era de a-i cauta „un avocat cu influenta pe linga Curtea de Apel“, care sa fie „capabil“ sa-i obtina punerea in libertate. Ordinele erau intarite prin amenintarea ca, in cazul in care „arestarea lui va fi prelungita“, toti ceilalti membri vor fi deconspirati si ca ar fi cazul sa faca ceva, macar sa ceara o expertiza medico-legala din care sa reiasa ca nu suporta regimul de detentie.
In sprijinul acestor lucruri, Biroul de Presa al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie mentioneaza: „Dincolo de continutul acestui bilet se releva in context faptul ca, la 3 octombrie 2004, ora 6.10, cu ocazia descinderii efectuate la resedinta sa din Craiova, Calea Unirii nr.70, judetul Dolj, inculpatul a escaladat o serie de obstacole (o fereastra de 2,8 metri si un gard) in incercarea de a evita retinerea sa. Aceste ultime aspecte au fost fixate, la aceeasi data, pe suport video cu ocazia reconstituirii efectuate imediat dupa capturarea sa“.
Boerica si acolitii sai au primit rambursari de TVA de 290 de miliarde de lei
Dupa cum sustin anchetatorii, Boerica si acolitii sai, prin folosirea de inscrisuri false si alte mijloace frauduloase, au obtinut ilegal, in perioada iunie 2001- iunie 2003, de la Directia Generala a Finantelor Publice Dolj, suma de 290 de miliarde de lei (7,25 milioane de euro) cu titlu de TVA de rambursat pentru 13 societati comerciale. In aceasta cauza mai sint cercetati in stare de arest preventiv pe linga „boeru“ Genica si Elena Popa, Florentin Sargarodschi si Al Switi Nail.
Pe 15 octombrie, procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie i-au retinut pe egiptenii El Khouly Nashat si Nassar Mohamed, precum si pe iordanianul Ayyoub Bassem, pentru fals privind identitatea, uz de fals, fals intelectual, fals in inscrisuri oficiale, evaziune fiscala, spalare de bani si asociere pentru savirsirea de infractiuni in materia TVA.
Pentru comiterea acelorasi fapte, pe numele iordanianului Al Switi Nail a fost emis un mandat de arestare in lipsa, intrucit barbatul a parasit teritoriul romanesc inca din mai 2003.
Filmul arestarii…
In zorii zilei de 3 octombrie, oamenii legii din Capitala au efectuat o ampla actiune in Craiova, care viza arestarea lui Boerica, dar si perchezitii simultane ale tuturor locuintelor lui si ale cunoscutilor. Mascatii au inceput prin a-i bate lui Genica Boerica la poarta in jurul orei 6.00, la aceeasi ora la care i-au sunat la usa si contabilei acestuia, Elena Popa. Dupa ce au intors pe dos intregul palat al lui Boerica, ridicind tot ce putea constitui proba – de la documente si dosare pina la arme de foc, ambalate toate in zeci de saci si cutii de carton – jandarmii l-au „saltat“ si pe regele neincoronat al alcoolului din Craiova. Incadrat de mascati, care tineau la indemina pistoalele-mitraliera, pentru a putea actiona in cazul oricarei incercari de evadare a celui retinut, Genica Boerica – imbracat intr-un costum negru si cu miinile prinse in catuse – a fost condus in mare viteza la masina procurorilor, care a demarat apoi in tromba catre Bucuresti, sub escorta unei dube a Jandarmeriei.
Aparatorul lui Genica Boerica a declarat dupa arestarea clientului sau ca acuzatiile aduse acestuia nu sint fundamentate, motivind ca aceste infractiuni economice nu au putut fi dovedite prin expertiza facuta de organele competente. Cu toate acestea, aparatorul lui Boerica a precizat ca exista un raport al Curtii de Conturi, „insuficient de explicit, de unde nu se poate trage concluzia ca Boerica a facut afaceri ilegale cu bauturi alcoolice si, deci, nu poate fi acuzat de rambursari ilegale de TVA“.
Avocatul Nastrut, aparatorul de atunci al lui Boerica, a mai declarat ca acesta este cercetat de procurorii Sectiei a II-a din cadrul Parchetului instantei supreme inca din 2001, dar ca aceste fapte de care a fost invinuit nu au putut fi probate. De asemenea, avocatul a subliniat ca dosarul s-a disjuns, motiv pentru care clientul sau a fost trimis in judecata pentru complicitate la faptele unui alt partener de afaceri.
In ceea ce priveste armele de vinatoare gasite la perchezitia locuintei lui Boerica, Nastrut a motivat existenta lor in casa clientului sau prin faptul ca „acesta este un vinator mai inrait“.
14 milioane de dolari
Genica Boerica este acuzat ca a facut parte dintr-o grupare infractionala care a prejudiciat statul roman cu peste 14 milioane de dolari, prin fals privind identitatea, uz de fals si evaziune fiscala. Din retea mai faceau parte Jamal Sadik Jamal Al Adi, Elena Aurora Popa si Florentin Sargarodschi. Totodata, s-a stabilit ca, in perioada 1998-2000, Jamal Sadik impreuna cu mai multi cetateni arabi si romani, in baza unor acte de identitate false (pasapoarte pe numele Ahmed Hadayadi si Adeil D. Hedo), au infiintat mai multe societati-fantoma, care aveau drept obiect de activitate fabricarea si comercializarea alcoolului etilic, fara a plati accizele datorate statului.
