Acasă Bani & Afaceri Salariul minim - 670 de lei. Creşte presiunea pe firme

Salariul minim – 670 de lei. Creşte presiunea pe firme

-

Guvernul vrea să îşi acopere deficitul tot pe seama firmelor private. Au avantaj angajaţii, pentru că vor primi mai mulţi bani în mână, dar angajatorii vor suporta costuri şi mai mari cu forţa de muncă. Radu Soviani spune că statul impozitează „abrupt şi păgubos“ sectorul privat. GdS a calculat cât vor plăti în plus firmele şi angajaţii la stat (contribuţii şi impozite) după majorarea salariului minim.

Premierul Emil Boc a anunţat miercuri că executivul a majorat salariul minim brut pe ţară pentru anul 2011 de la 600 la 670 de lei. Boc a explicat că „am stabilit salariul de bază minim brut pe ţară la valoarea de 670 de  lei, care acoperă, în fapt, nivelul inflaţiei pentru anul 2009 şi pentru anul 2010“, dar această majorare va aduce, de fapt, venituri mai mari în vistieria statului, pe seama privatului. Deşi, aparent, pare o măsură în sprijinul angajaţilor plătiţi cu salariul minim, care, într-adevăr, vor primi o sumă de bani în plus la salariu, în realitate se pune o presiune fiscală şi mai mare pe angajator, în special pe firmele private.

Cresc din nou costurile cu angajaţii

Companiile din sectorul privat vor fi nevoite să plătească  contribuţii mai mari la stat, pentru salariile angajaţilor. În plus, firmele vor achita mai mulţi bani salariatului. Dar şi angajatul va achita contribuţii mai mari la stat şi un impozit mai mare pe venitul din salarii. Patronatele spun că au strâns destul cureaua şi că, dacă nu vor avea un nivel acceptabil al afacerilor anul viitor, atunci vor fi nevoite să facă din nou disponibilizări de personal.
În plus, patronatele spun că firmele private plătesc greşelile guvernului. „Pozând în grija pe care o au pentru cei mulţi, cei de la guvern cresc povara fiscală pentru firmele private. În special pentru firmele private, că pentru bugetari nu mai contează salariul minim, dar nouă nu ne primesc actele dacă plătim un angajat cu mai puţin decât salariul minim“, a precizat Ioan Vigaru, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Dolj. El a mai spus că, de doi ani, camerele de comerţ solicită guvernului să fie acceptate la negocierile actelor normative care se referă la mediul privat.
„Noi, camerele de comerţ, nu suntem primite la discuţii, deşi noi cunoaştem şi suferinţele firmelor, şi pe cele ale angajaţilor. Dar guvernul preferă să cadă la pace doar cu sindicatele“, a spus preşedintele Ioan Vigaru.
„Noi nu am fost de acord cu majorarea salariului minim, nici măcar în Consiliul Economic şi Social, de care trebuie să ţină seama guvernul. Suntem îngrijoraţi pentru ce va fi anul viitor, pentru că noi nu ştim ce venituri vom avea, dar ştim că ne-au crescut impozitele şi contribuţiile către stat. Firmele şi acum abia fac faţă costurilor cu salariile angajaţilor, dar la anul? Dacă vom avea venituri mici la anul, atunci nu avem decât să disponibilizăm. Unele firme nici nu mai au de unde să disponibilizeze“, a spus Valentin Cristea, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Radu Soviani pentru GdS: Este o majorare de fiscalitate!

Întrebat de ce îşi acoperă statul deficitul bugetar pe seama firmelor private, analistul şi, totodată, realizatorul TV Radu Soviani a răspuns pentru GdS: „Pentru că statul altfel nu ştie. Aplică duble standarde, impozitând netransparent, abrupt şi păgubos, suplimentar sectorul privat. Miza acestui salariu este, în fapt, plaja de salarii minime din România (spre exemplu cei cu studii superioare au «minim» de două ori salariul «minim»). Prin urmare, prin creşterea salariului de la 600 la 670 de lei, un angajat cu studii superioare, pe salariul minim aferent poziţiei sale, va fi impozitat suplimentar pentru 140 de lei (diferenţa de la minimul de 1.200 de lei şi noul minim de 1.340 de lei). În fapt, este o majorare de fiscalitate!“.
Radu Soviani consideră că decizia guvernului de a creşte salariul minim va duce la disponibilizări în mediul privat: „Majorarea salariului minim este o tâmpenie. Salariul minim în România nu mai are relevanţă, la modul în care este implementat. Va contribui la disponibilizări în măsura în care stimulii pentru plata «la plic» se accentuează în urma fiecărei majorări de fiscalitate“.

Cu cât vor creşte contribuţiile

GdS a calculat ce costuri în plus vor suporta firmele private şi angajaţii din mediul privat, începând cu 1 ianuarie 2011. În prezent, la un salariu minim brut de 600 de lei, angajatul încasează lunar 461 de lei, iar angajatorul plăteşte în total 773 de lei, statului şi angajatului. Din 2011, la un salariu de 670 de lei, angajatul va primi în mână 510 lei (cu 49 de lei mai mult decât primeşte acum), iar angajatorul va achita în total pentru o singură persoană plătită cu salariul minim 863 de lei, deci cu 90 de lei mai mult decât anul acesta. De asemenea, la salariul de acum, angajatorul plăteşte la stat contribuţii de 173 de lei, iar salariatul achită impozit pe venit de 40 de lei şi contribuţii individuale (sănătate, pensii, şomaj) de 139 de lei. Anul viitor, angajatorul va plăti la stat contribuţii de 193 de lei, iar din banii angajatului se vor vira la buget 160 de lei în contul contribuţiilor la pensii, sănătate şi şomaj, plus 50 de lei impozit pe venitul din salariu. Aceste sume sunt plătite tot de către firma angajatoare, care pentru un singur muncitor necalificat angajat cu salariul minim trebuie să achite 863 de lei către stat şi angajatului în mână salariul minim. Deci, pentru un singur om, firmele vor plăti lunar în plus 90 de lei la stat. La 100 de angajaţi, de exemplu, firma va da statului mai mult cu 9.000 de lei pe lună.

Salarii mai mari şi pentru cei cu studii superioare

Majorându-se salariul minim brut pe ţară, automat vor încasa mai mulţi bani la salariu toate categoriile de personal plătite cu salariul minim, pentru că acei coeficienţi de ierarhizare a salariilor stabiliţi de HG 1.507/2007 şi de contractul colectiv de muncă la nivel naţional se aplică în funcţie de pregătirea profesională a angajaţilor şi de specificul postului. Un muncitor necalificat are un coeficient de 1, adică primeşte doar salariul minim brut, care va fi 670 de lei, faţă de 600 cât este acum. Un muncitor calificat sau un angajat cu studii medii au un coeficient de 1,2, adică vor avea un salariu brut de 804 lei (pe cartea de muncă). Şi angajaţii cu studii superioare plătiţi cu salariul minim vor încasa mai mulţi bani anul viitor. Angajatorii nu le pot trece în acte salarii brute mai mici de 1.354 de lei, pentru că acestora le revine un coeficient de 2, aplicat la salariul minim brut pe ţară.

Salariul minim şi contribuţiile actuale şi viitoare

I. Salariul minim brut 600 de lei
Contribuţii salariat: – CAS (pensii) – 63 de lei
                                 – CASS (sănătate) – 33 de lei
                                 – şomaj – 3 lei
Impozit pe venitul din salarii: 40 de lei
Contribuţii angajator: – CAS – 125 de lei
                                  – CASS – 31 de lei
                                  – şomaj – 3 lei
                                  – alte contribuţii – 14 lei
Salariu net: 461 de lei
Total: 773 de lei

II. Salariul minim brut 670 de lei
Contribuţii salariat: – CAS (pensii) – 70 de lei
                                 – CASS (sănătate) – 37 de lei
                                 – şomaj – 3 lei
Impozit pe venitul din salarii: 50 de lei
Contribuţii angajator: – CAS – 139 de lei
                                    – CASS – 35 de lei
                                    – şomaj – 3 lei
                                    – alte contribuţii – 16 lei
Salariul net: 510 lei
Total: 863 de lei

 

ȘTIRI VIDEO GdS

11 COMENTARII