10.1 C
Craiova
duminică, 26 octombrie, 2025
Știri de ultima orăBani & AfaceriImpozitul minim - otravă fiscală

Impozitul minim – otravă fiscală

Fiscul doljean a încasat anul trecut sume peste aşteptări din impozitul minim aplicat, dar preţul plătit de mediul de afaceri este mult prea mare: numeroase firme s-au închis, puţinii lor angajaţi au ajuns şomeri, iar societăţile care au scăpat încă luptă cu efectele crizei. În schimb, au ieşit la iveală unele afaceri la negru: baruri şi restaurante care aveau adaosuri de 400%, dar în acte erau mereu pe pierdere. 

Guvernanţii au luat decizia să menţină impozitul minim (cunoscut sub numele de forfetar) şi anul acesta, şi abia de anul viitor să introducă adevăratul forfetar şi numai la anumite domenii de activitate. Decizia a fost primită cu mâhnire de mediul de afaceri pentru care impozitul minim a fost „otrava fiscală“ a anului 2009 şi care va otrăvi firmele şi în 2010. Toate patronatele au urcat în fruntea listei de revendicări fiscale pe perioada crizei eliminarea impozitului minim, considerat cea mai dură măsură fiscală introdusă în plină recesiune economică şi total împotriva mediului de afaceri. Ce presupune acest impozit? Orice firmă, chiar şi cele cu pierderi sau cu activitate „zero“ sunt obligate să achite la stat o sumă minimă. Pentru firmele cu activitate, impozitul minim este stabilit în tranşe, în funcţie de mărimea cifrei de afaceri. Şmecheria fiscală constă în faptul că firmele trebuie să plătească ori impozitul minim, ori cota unică de 16%, dar virează către stat suma cea mai mare dintre cele două (deci dacă impozitul minim rezultat din grilă este mai mare decât cota de 16% aplicată asupra profitului, atunci firma plăteşte impozitul către stat. Dacă ar fi mai mare cota unică, atunci aceasta va fi plătită către stat). Cei mai afectaţi au fost micii întreprinzători cu puţini angajaţi care nu au putut supravieţui. Pentru Fisc, introducerea acestui impozit a fost o mană cerească, pentru că firmele nu au cum să evite plata către stat. Indiferent dacă ai sau nu profit, dacă ai sau nu angajaţi, dacă ai sau nu activitate eşti obligat să cotizezi la vistieria statului. Doar companiile care şi-au suspendat temporar activitatea la Oficiul Registrului Comerţului au scăpat de bir.

Fiscul a avut încasări uriaşe pe spinarea firmelor mici

Statul are motive de mulţumire, în timp ce mediul de afaceri critică vehement birul cu pricina. Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj a încasat anul trecut o sumă uriaşă din impozitul minim: 82.727.543 de lei. Banii provin cu preponderenţă de la societăţi din categoria IMM-urilor, deci de la firme de talie mică. „Suma este foarte bună. Este peste aşteptări. Cei mai mulţi bani din impozitul minim au venit de la firme care ani de-a rândul mergeau pe pierdere, deci aveau cheltuieli foarte mari. Aceste firme provin din servicii, în special de alimentaţie publică, care sunt mai greu de controlat“, a precizat directorul coordonator al DGFP Dolj, Eugen Călinoiu.

Adaosuri comerciale de 400%

Ideea iniţială a impozitului minim a fost aceea de a scoate la iveală o parte din economia neagră practicată de baruri, restaurante, pensiuni, frizerii şi în alte domenii în care nu toate veniturile erau „la vedere“, deci nu se plăteau impozite pentru ele. „Impozitul minim a scos la iveală multe aspecte din unele baruri, cluburi şi restaurantele craiovene, unde erau adaosuri comerciale şi de 400%, în special la băuturi răcoritoare, alcoolice şi la cafea. De multe ori, clientul nu primea nota de plată, deci acel venit al firmei era ascuns, chiar dacă toate aceste unităţi sunt dotate cu case de marcat fiscale“, a precizat Eugen Călinoiu.

Impozitul „ucigaş“

Din păcate, impozitul minim s-a aplicat la toate firmele, pe unele desfiinţându-le efectiv. În condiţii economice precare, când piaţa de desfacere a scăzut vertiginos, iar datoriile către bănci şi alţi creditori au urcat, supraimpozitarea firmelor a fost ca bomboana pe colivă, iar statul a cântat „prohodul“ multor agenţi economici. Dacă măsura fiscală i-a făcut să plătească pe agenţii economici care mergeau ani de zile pe pierderi, pentru restul firmelor a fost un dezastru. „Impozitul minim a secătuit firmele de resurse financiare, mai ales în judeţul Dolj, unde situaţia economică este mai proastă decât media pe ţară. Să plăteşti impozit când eşti pe pierdere este sinucidere curată. Cele mai multe firme nu au forţa financiară să reziste. Multe firme s-au radiat voluntar, altele şi-au suspendat activitatea exact din cauza impozitului minim, iar altele au intrat în insolvenţă din cauza datoriilor către creditori, iar unul dintre creditori este şi statul“, a declarat pentru GdS preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Dolj, Ioan Vigaru. El a spus că nici firmele care s-au transformat în persoane fizice autorizate (PFA) pentru a scăpa de forfetar nu şi-au rezolvat problema. „Asemenea persoane juridice doar şi-au amânat execuţia“, a afirmat Vigaru.

Mii de firme au scăpat de forfetar
În Dolj, peste 3.000 de firme şi-au suspendat temporar activitatea anul trecut, potrivit Oficiului Registrului Comerţului Dolj, acestea fiind singurele societăţi care nu plătesc impozitul minim. De la anul s-ar putea introduce impozitul forfetar, dar numai pentru anumite domenii de activitate cu risc fiscal ridicat. Adică acele societăţi, în special din domeniul serviciilor, care pot să-şi ascundă veniturile, cum ar fi restaurante, frizerii, spălătorii auto şi altele, susţine şeful Fiscului doljean. 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

7 COMENTARII