Scandalul “Azilelor groazei” poate genera unul nou, și anume cel al “Exilului politic”. A fost un eveniment deosebit de grav pentru care vinovații trebuie să plătească, după cum susține actualul ministru al Muncii, Simona Bucura Oprescu, decisă, cel puțin declarativ, să “taie în carne vie”. Pe fondul emoțional creat, astfel de declarații captează imediat atenția publicului și nu numai. Clasa politică a prins imediat momentul, conștientă de avantajele electorale ale acțiunilor în forță. Nu trebuie condamnată o astfel de abordare. Este firească, cu o singură condiție, și anume ca ea să ducă la remedierea situației tragice din “Azilele groazei”. Dar când acțiunile depășesc logica firească, lucrurile se complică grav, de această dată pentru clasa politică aflată la guvernare. Nu exagerez cu nimic. O să dau un exemplu, și anume exilarea lui Bratu Nicolae Dantes, inspectorul general de stat al Inspecției Muncii. Motivul? A fost enunțat, destul de evaziv, de către primul ministru Marcel Ciolacu, și anume tolerarea muncii la negru în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice. Chiar acesta să fie? Începi să-ți pui întrebări din momentul în care avem deja un înlocuitor – vehiculat în piață – și anume Adrian Mihail Oprescu, fost șef al ITM Argeș, fost Inspector General de Stat interimar al Inspecției Muncii, calitate temporară căpătată in perioada de detașare forțată a lui… Bratu Nicolae Dantes ca secretar general adjunct al Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse.
Poate aceste funcții nu spun prea multe lucruri, dar este cert că principala calitate a domnului Adrian Mihail Oprescu este cea de soț al actualului ministru al Muncii… Simona Bucura Oprescu. De altfel, la acest plan de exilare a lui Bratu Nicolae Dantes se lucrează acum, cu păstrarea unor “portițe“ de avarie. Practic, soțul ministrului Muncii stă sau, mai exact, a blocat simultan trei posturi: cel de inspector general de stat adjunct relații de muncă la Inspecția Muncii, cel de secretar general adjunct la ANES, unde este acum, și cel de inspector șef al ITM Argeș unde, din 2019, nu s-a organizat niciun concurs pentru ocuparea acestei funcții, Oprescu conducând din umbră această instituție, prin persoane docile, cărora li se dau numiri/exercitări temporare ale funcției. Mult mai grav, a organizat propriul concurs pentru ocuparea funcției de Inspector General Adjunct al Inspecției Muncii, blocând astfel postul. De altfel, familia Oprescu este renumită în județul Argeș pentru controlul absolut al tuturor funcțiilor din administrația publică a județului.
Desigur, se poate replica rapid că sunt simple speculații calificate dept “jocuri politice”. Aștept această replică cu interes. Lucrurile se leagă. Sunt ca o “cusătură cu ață albă pe o pânză neagră”. De unde urmează să vină “favoritul” la șefia Inspecției Muncii? Ca fost Inspector General adjunct al IM, unde nu am auzit despre eficiente acțiuni împotriva muncii la negru – nu dau curs altor informații despre activitatea sa de genul amenințărilor “cine nu aplică legea argeșeană, zboară din post”- soțul ministrului Muncii a fost numit temporar ca… secretar general al Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse, tocmai pe postul în care a fost “exilat”, în 2019, actualul Inspector General de Stat, Bratu Nicolae Dantes. „Începând cu data de 29 aprilie 2023, domnul Mihail-Adrian Oprescu, inspector general de stat adjunct în cadrul Inspecției Muncii, exercită, cu caracter temporar, prin detașare, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru o perioadă de 6 luni”- se arată în decizia semnată de premierul Nicolae Ciucă. Ce coincidență!?
Să trecem la lucruri serioase. Conducerea Inspecției Muncii a fost o țintă politică, iar Inspectorul General de Stat, Bratu Nicolae Dantes, a reprezentat o piedică generată de refuzul neînregimentării în acțiunile unor partide aflate la guvernare, deoarece statutul funcției este incompatibil cu astfel de aserviri. Nu întâmplător foștii premieri Viorica Dăncilă, Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă au încercat, fără succes, să-l înlăture din funcție pe Bratu Nicolae Dantes. Scenariul se repetă tot pe un scenariu fără substanță, dar care este amplificat emoțional de scandalul “Azilelor groazei”.
Acuzații nefondate și tactici de manipulare a primului ministru
Scandalul azilurilor a adus o oportunitate nesperată pentru exilarea lui Bratu Nicolae Dantes și “urcarea pe tron” a soțului ministrului Muncii. Acuzațiile că “încriminatul de serviciu” a favorizat menținerea “muncii la negru” în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice, “turnate în urechea” primului ministru, Marcel Ciolacu, nu se dovedesc a fi reale.
Din datele pe care le dețin, Inspecția Muncii, prin inspectorii de muncă din toată țara, a fost implicată în campania de control la azilele de bătrâni, unde s-au verificat aspecte care țin de domeniile de competență ale Inspecției Muncii, respectiv al relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, strict în cadrul relației angajat-angajator. Neconformitățile depistate și pentru care au fost lăsate măsuri cu termene precise de îndeplinire sunt de natură să aducă în legalitate și să pună în conformitate relațiile dintre salariați și angajatori și nu privesc starea de sănătate și condițiile oferite beneficiarilor acestor servicii. Inspectorii de muncă îi protejează pe angajați și verifică documentele și locurile de muncă ale salariaților, nu condițiile de cazare și îngrijire acordate beneficiarilor.
Rezultatele campaniei de control nu sunt spectaculoase raportat la numărul de angajatori existenți, numărul de angajați și de contracte individuale de muncă înregistrate. Raportat la numărul de aproape 47.000 de angajați înregistrați la cele 1.135 de azile controlate, doar 77 nu aveau contracte individuale de muncă, pentru 40 de persoane contractele nu fuseseră înregistrate în Revisal cel târziu cu o zi înainte de începerea activității, iar 8 angajați au fost surprinși desfășurând activitate în afara orelor de muncă declarate în contractul cu timp parțial, ceea ce înseamnă că incidența cazurilor de muncă la negru este de 0,11% raportat la numărul de angajatori și de 0,0026 % raportat la numărul de salariați ai acestora. În privința verificărilor din domeniul SSM, din raportarea aferentă acestei campanii, a rezultat că au fost depistate neconformități remediabile, care nu impuneau sistarea activității din punct de vedere ssm, singurul centru închis fiind un punct de lucru din Dâmbovița, pentru lipsa autorizației de funcționare din punct de vedere al securității și sănătății în muncă.
Din analiza situației privind numărul de accidentați în muncă în perioada 2020-2022 la angajatorii care oferă servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare și la angajatori care prestează activităţi de asistenţă socială, fără cazare, rezultă că, din totalul de 239.115 salariați ai acestor angajatori doar 143 de persoane au fost accidentate, ceea ce conduce la un indice de frecvenţă (numărul de accidentaţi care revine la 1000 de lucrători) de 0,68 de accidentați la prima categorie de angajatori, respectiv 0,41 pentru a doua categorie, indică surse de specialitate din Inspecția Muncii.
Din analiza numărului de sesizări adresate inspectoratelor teritoriale de muncă în perioada 2021 și până în prezent, rezultă o medie anuală de 3 petiții per inspectorat. Aspectele sesizate în petiții se referă, în majoritatea cazurilor, la neplata salariilor și muncă suplimentară, ceea ce nu face din acest domeniu de activitate unul cu grad mare de risc în privința încălcărilor legislației muncii, cu atât mai mult cu cât la cea mai mare parte dintre aceste așezăminte angajatorul este statul. Întrucât campaniile de control ale Inspecției Muncii, aprobate de inspectorul general de stat, sunt planificate pe baza propunerilor formulate de către direcțiile de specialitate ca urmare a analizei factorilor de incidență a neconformităților depistate și a gradului de risc și ținând cont de rezultatele acestei campanii, acest domeniu de activitate nu a fost considerat ca fiind prioritar pentru a fi inclus în Programul cadru anual de acțiuni al Inspecției Muncii, au declarat surse din cadrul instituției.
Acest Program cadru anual de acțiuni al Inspecției Muncii este transmis în fiecare an ITM-urilor pentru a fi preluat și adaptat la realitățile socio-economice din fiecare județ, în vederea elaborării propriului Program cadru de acțiuni al fiecărui inspectorat teritorial de muncă. Astfel inspectoratele teritoriale de muncă au posibilitatea să efectueze controale la toate categoriile de agenți economici, în funcție de criterii cum ar fi: incidența muncii nedeclarate, accidente de muncă, aspecte semnalate în petiții etc.
Această campanie de control în azilele de bătrâni, soldată cu sancțiuni, dintre care amenzi în valoare totală de 3.381.000 de lei, a angrenat tot efectivul de inspectori de muncă din fiecare inspectorat, s-a desfășurat în fiecare zi până târziu în noapte, inclusiv în zilele de week-end, deci a fost un efort considerabil al tuturor celor implicați, cărora acum, în mod absurd și halucinant, li se reproșează tocmai rezultatele obținute! Dacă ar fi fost mai puțin exigenți în controale, din nou, li s-ar fi reproșat dezinteresul și lipsa eficienței. Ce să înțeleagă un inspector de muncă din logica asta? Dacă inspectorii de muncă au rezultate într-un control înseamnă că se fac vinovați că nu au fost vigilenți anterior sau că au fost pasivi? Halucinant, nu-i așa? – se întreabă inspectorii de muncă de la centru și din teritoriu cu care am stat de vorbă. Această interpretare eronată a rezultatelor campaniei în azile i-a fost prezentată prim-ministrului de către Simona Bucura Oprescu, cu scopul de a-l discredita pe inspectorul general de stat, Dantes Nicolae Bratu, astfel încât acestuia să i se însceneze o cercetare disciplinară pentru fapte care nu există și să fie înlăturat de la conducerea instituției pentru a facilita realizarea planului țesut de ea: reorganizarea instituției, adică subordonarea politică a instituției și aducerea soțului ei la conducere.
Reformarea/reorganizarea Inspecției Muncii, un pretext pentru politizarea instituției
Înființată și organizată în baza Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii nr. 81 și 129, Inspecția Muncii este condusă de un inspector general de stat, funcționar public, numit în urma unui concurs, care este independent față de orice partid aflat la guvernare. Activitatea Inspecției Muncii trebuie să se desfășoare fără nicio ingerință a politicului, iar inspectorul de muncă este independent în luarea deciziilor în privința sancționării abaterilor de la legislația muncii constatate în timpul controalelor. Tentativele de a reforma instituția sunt pretexte pentru a aduce la conducerea Inspecției Muncii indivizi numiți politic, care să acționeze la comenzile din partid.
O dovadă în plus a presiunilor și a hărțuirii la care este supusă conducerea instituției este trimiterea corpului de control al ministrului muncii într-o nouă misiune de control la nici 7 luni distanță de la încheierea precedentei misiuni de control sub pretextul verificării îndeplinirii măsurilor dispuse prin procesul verbal de control care, atenție!!!, a fost anulat de instanță în integralitate pentru neconformități de formă și de fond. Mai mult decât atât, scopul enunțat al misiunii de control nu îl constituie activitatea de bază a Inspecției Muncii, respectiv activitatea direcțiilor de control care a generat nemulțumirea premierului, ci verificarea activității de resurse umane și achiziții, de asemenea verificate cu ocazia controlului precedent.
Ștefan Rădeanu
