Reforma administraţiei publice locale duduie. Poate că executivul a impus un număr maxim de posturi de fiecare tip de unitate administrativă, însă „guvernul din teritoriu“ nu ştie deocamdată foarte exact unde şi cât ar trebui să restructureze.
Ordonanţa privind finanţele publice locale care stabileşte numărul maxim de funcţionari ce pot fi angajaţi în administraţiile locale şi judeţene a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Prefecturile sunt cele care trebuie să anunţe consiliile despre numărul minim şi maxim de funcţionari pe care îl pot avea, iar acestea, la rândul lor, în termen de 20 de zile, ar trebui să răspundă cu noi organigrame şi state de funcţii, „adaptate“ numărului de locuitori pe care îl au. Unităţile din învăţământ şi asigurări şi asistenţă socială finanţate din bugetele locale, precum şi unităţile din sistemul de sănătate sunt ocolite de prevederile ordonanţei. Totul pare foarte simplu până aici, însă se pune întrebarea câţi funcţionari vor fi daţi afară din administraţiile locale.
Prea puţin funcţionari pentru a face reformă
Poate că reforma administraţiei publice locale şi stabilirea unui număr maxim de funcţionari sună bine şi… „reformist“, dar pare să nu corespundă realităţii. Consiliul Judeţean (CJ) Dolj are un aparat propriu de aproximativ 150 de angajaţi, potrivit responsabilului de Resurse Umane şi administrator al judeţului, Alin Mitrică. Aceeaşi anexă a ordonanţei prevede un număr minim de 507 pentru un judeţ ce are populaţia Doljului. Direcţia de Asistenţă Socială doljeană, din subordinea consiliului judeţean, este finanţată de la bugetul local, fiind astfel printre instituţiile ce nu intră sub incidenţa actului guvernului.
„Până în prezent, consiliul judeţean se încadrează în pragurile impuse privind numărul de posturi, dar aşteptăm comunicarea prefecturii. Vom face o analiză pe partea de resurse umane şi vom pune în practică rezultatele“, a declarat Alin Mitrică. Alt exemplu. Primăria Desa are 32 de angajaţi, la o populaţie de 4.960 de locuitori. Potrivit ordonanţei însă, numărul de angajaţi în administraţia din Desa nu este, de fapt, atât de mare. Actul îi permite Primăriei Desa maximum 32 de angajaţi. Se înţelege astfel că ar trebui să restructureze două posturi. Primăria Craiova are 500 de angajaţi, iar noile prevederi admit maximum 800 de salariaţi în cazul unui municipiu cu populaţia Băniei. În aceste condiţii, în care primăriile ar putea să facă angajări, guvernul intenţionează să restructureze peste 53.000 de posturi din administraţia locală.
Georgescu: Unităţile care se autofinanţează nu ar trebui să intre în calcule
Eugen Georgescu, reprezentantul în teritoriu al guvernului, a anunţat că în prezent se calculează numărul funcţionarilor pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. În prealabil, acesta a cerut Direcţiei de Statistică să îi comunice populaţia „la zi“ din comunele, oraşele şi municipiile din Dolj.
„Unii primari au venit şi ne-au întrebat, alţii au dat telefoane. Noi trebuie să luăm în considerare organigramele aprobate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Formula de calcul se bazează pe numărul de locuitori actualizat, în sensul că am cerut Direcţiei de Statistică să îmi comunice ultima evidenţă a populaţiei din fiecare localitate. Se complică lucrurile, nu este aşa uşor“, a spus prefectul Georgescu. Se pune problema regiilor, serviciilor, în general a instituţiilor înfiinţate prin hotărâri de consilii locale, dar care se autofinanţează. Prefectul de Dolj a explicat că, în opinia sa, acestea nu ar trebui să fie afectate de prevederile ordonanţei, dat fiind principiul reducerii costurilor în unităţile administrative finanţate de bugetul de stat.
„După mine, regia de transport, spre exemplu, nu ar trebui să intre sub incidenţa ordonanţei pentru simplul motiv că nu primeşte subvenţie de la buget, primeşte doar contravaloarea reducerilor, abonamentelor pe care le oferă anumitor categorii. Din acest motiv, am solicitat la minister să ni se trimită nota de fundamentare a ordonanţei guvernului, de unde se poate trage concluzia asupra tuturor acestor aspecte“, a declarat Eugen Georgescu. În aceeaşi situaţie s-ar afla însă şi Serviciul Public de Salubritate, care se autofinanţează. Dacă aceste instituţii nu fac obiectul prevederilor OUG nr. 63, atunci în administraţia locală craioveană sunt mai puţini angajaţi decât minimum admis. Reprezentanţii Primăriei Craiova n-au idee cum trebuie aplicată ordonanţa de urgenţă.
„La această dată se analizează situaţia la nivelul Primăriei Craiova privind disponibilizarea de personal în vederea realizării noii organigrame“, a spus Carmen Licu, purtătorul de cuvânt al municipalităţii.
