Norul de cenuşă degajat miercuri de vulcanul islandez Eyjafjallajokull, care a erupt, a perturbat traficul aerian în numeroase ţări europene, dar nu prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor, potrivit experţilor citaţi de BBC. Cea de-a doua erupţie vulcanică înregistrată în Islanda în mai puţin de o lună, care a ţinut la sol o bună parte a avioanelor din nordul Europei, ar putea dura cel puţin câteva săptămâni. „O erupţie care a avut loc în urmă cu un secol a durat tot anul“, a explicat Thorsteinn Jonsson, de la Institutul meteorologic islandez. „Ultima erupţie s-ar putea calma în două sau trei săptămâni, cam aşa s-a întâmplat cu alte erupţii“. Din cauza norului imens de cenuşă degajat de vulcan, spaţiul aerian din Marea Britanie, Olanda, Belgia, Norvegia, Danemarca şi Suedia a fost închis. Traficul aerian din Finlanda, Irlanda, Franţa, Germania şi Spania a fost perturbat. Şi românii au avut de suferit din această cauză. Compania aeriană British Airways a anulat cursa Bucureşti Otopeni – Londra. Avioanele au fost ţinute la sol de teama unor accidente. „Materialele eruptive, care sunt încărcate cu gaze, încep să se dilate pe măsură ce ajung la suprafaţă. Acest lucru duce la erupţii explozive şi la cenuşă fină care este împrăştiată în atmosferă. Dacă este aruncată suficient de sus, cenuşa poate ajunge la curenţii de mare altitudine şi dispersată pe tot Globul, de exemplu din Islanda în Europa. Aceşti curenţi sunt exact cei pe care îi folosesc avioanele“, a afirmat Dougal Jerram, geofizician la Universitatea britanică Durham. Dacă particule de cenuşă vulcanică sunt prinse în motorul avionului, acestea se acumulează, se topesc şi înfundă motoarele.
Incidente aviatice cauzate de cenuşa vulcanică
În 1982, avioane ale British Airways şi Singapore Airways şi-au stricat toate motoarele atunci când au zburat printr-un nor de cenuşă vulcanică, deasupra Indoneziei. Potrivit informaţiilor existente, cenuşa a zgâriat parbrizele avioanelor până le-a mătuit complet şi a blocat motoarele. Acestea au repornit abia când suficientă cenuşă topită s-a solidificat şi s-a desprins de pe ele. Acelaşi lucru s-a întâmplat deasupra Alaskăi în 1989.
Stewart John, membru al Academiei Regale de Inginerie şi fost preşedinte al Societăţii Regale de Aeronautică, a explicat că cenuşa vulcanică poate provoca pagube grave. „Este extrem de fină şi intră în motorul avionului, blochează gurile de ventilaţie. (…) Motoarele avioanelor operează la circa 2.000 de grade Celsius, iar metalele nu rezistă. Motorul se opreşte“, a spus el.
În cazul incidentului în care a fost implicată în 1982 o cursă a British Airways, Stewart John a explicat că, după ce avionul a ieşit din nor, pilotul a încercat de multe ori să repornească motoarele fără să reuşească. „Pierdeau altitudine şi aproape acceptaseră că trebuie să renunţe. Dar, în ultimul moment, un motor a pornit. Prin rotirea iar şi iar a motorului şi pentru că intra un flux de aer curat, a reuşit să sufle cenuşa afară“, a afirmat el.
În urma acestui incident, companiile au modificat manualele cu proceduri de urgenţă pentru piloţi.
„Înainte, când începeau să cedeze motoarele, practica standard era să li se crească puterea. Acest lucru agrava problema în cazul cenuşei“, a afirmat el. În prezent, pilotul încearcă să ajungă „sub norul de cenuşă cât mai repede. Fluxul de aer rece, curat, este de obicei suficient pentru a debloca motoarele. Chiar şi aşa, parbrizul ar putea fi mătuit atât de tare încât să devină nefolositor, iar avionul trebuie să aterizeze bazându-se pe instrumentele de la bord“, a spus expertul.
