Peste 109 milioane de alegători sunt aşteptaţi astăzi la urne pentru a-l alege pe viitorul preşedinte al Rusiei. În ceea ce priveşte identitatea viitorului lider de la Kremlin, prognozele sunt unanime: nimeni nu are vreo îndoială că succesorul lui Putin va fi protejatul său, fostul preşedintele al concernului de stat Gazprom şi actualul vicepremier, Dmitri Medvedev.
Favoritul alegerilor prezindeţiale din Rusia, Dmitri Medvedev, şi-a exercitat dreptul de vot în urmă cu puţin timp, la o secţie din capitala Moscova. Protejatul Kremlinului s-a declarat a fi extrem de încrezător, în condiţiile în care toate sondajele şi statisticile îl cotează a fiind favorit în această cursă.
Medvedev a fost însoţit la secţia de vot de soţia lui Svetlana, o posibilă primă-doamnă, îmbrăcată întotdeauna la patru ace, care se diferenţiază între soţiile şterse ale liderilor de la Kremlin.
Medvedev beneficiază şi de susţinerea partidului proprezidenţial, Rusia Unită, care dispune de aproximativ două treimi din locurile din Parlament, iar, potrivit unui sondaj realizat zilele acestea, el întruneşte opţiunile a 80 la sută dintre alegători. În cursa pentru Kremlin mai participă liderii aşa-zisei opoziţii, agreaţi de puterea de la Kremlin, dar a căror prezenţă este mai curând decorativă, fiind destinată menţinerii unei aparenţe de scrutin democratic. Este vorba de liderul Partidului Comunist din Rusia, Ghenadi Ziuganov, naţionalistul Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat, şi de Andrei Bogdanov, conducătorul Partidului Democrat.
În ceea ce îi priveşte pe adevăraţii adversari ai puterii, precum fostul premier Mihail Kasianov, Andrei Nemţov şi fostul campion mondial la şah, Gari Kasparov, fie nu li s-a permis să îşi înscrie candidatura la Biroul Electoral Central, fie au fost nevoiţi să renunţe, în urma numeroaselor şicane administrative. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a decis să nu îşi mai trimită observatorii în Rusia din cauza restricţiilor impuse de oficialii de la Moscova. Chiar şeful Comisiei Electorale centrale de la Moscova are rezerve cu privire la modul în care mass-media au acoperit evenimentul, declarând că, deşi reflectarea în presă a fost onestă, ea nu a oferit tuturor candidaţilor un spaţiu egal.
Preşedintele stabileşte politica generală de stat, are drept de veto pentru legile votate de parlament, în timp ce ambele Camere au nevoie de două treimi din voturi pentru a contesta veto-ul prezidenţial. Pentru a învinge, un candidat are nevoie de 50% din voturile exprimate. În cazul în care nimeni nu obţine acest scor, primii doi clasaţi se vor confrunta în turul 2, organizat după 21 de zile. Scrutinul a început aseară (1 martie), la ora 22,00 ora României în Extremul Orient şi se va încheia azi (2 martie) la ora 20,00 ora României, după ce va fi parcurs 11 meridiane.
