Guvernul a aprobat astăzi proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de reformă a Uniunii Europene, documentul urmând să fie trimis Administraţiei prezidenţiale şi Parlamentului, pentru a fi dezbătut şi ulterior adoptat, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru.
Premierul a anunţat la Bruxelles, după ce a semnat în numele României Tratatul de reformă al UE, că în prima şedinţă de guvern va fi pregătit proiectul de act normativ pentru ratificarea Tratatului.
Atât şeful statului, cât şi premierul, au anunţat că România intenţionează să fie printre primele state care ratifică Tratatul de Reformă al UE. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că România nu va face plebiscit pentru Tratatul UE pentru că Legea referendumului este "stupidă", referindu-se la faptul că referendumul este validat doar dacă la vot se prezintă jumătate plus unu din numărul cetăţenilor cu drept de vot. Prima ţară care a ratificat Tratatul de reformă a fost Ungaria.
Tratatul prevede extinderea competenţele Parlamentului European, dar şi întărirea rolului parlamentelor naţionale şi instituie o politică externă şi de securitate comună. Una din cele mai importante schimbări este eliminarea principiului consensului în adoptarea deciziilor, în favoarea votului cu dublă majoritate. Începând cu 2014, sau cel mai târziu cu 2017, intră în funcţiune votul dublei majorităţi, prin urmare 55% dintre statele membre, dar care reprezintă 60% din populaţia UE, pot lua decizii referitoare la toţi membrii UE.
Tot din 2014, doar 2/3 din state vor avea prin rotaţie comisari în executivul european. UE va avea un preşedinte pentru un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi prelungit o dată. În prezent, preşedinţia este deţinută prin rotaţie de statele membre, mandatul fiind de şase luni.
La nivelul UE vor exista competenţe exclusive ale Uniunii în câteva domenii, competenţe partajate între UE şi statele membre şi competenţe în care statele membre au principala responsabilitate, dar în care UE are dreptul de a reglementa. La fel de important este faptul că în Tratat este inclusă Charta Fundamentală a Drepturilor Omului, însă două ţări – Marea Britanie şi Polonia – au obţinut dreptul să nu aplice în sistemul lor constituţional acest document.
De asemenea, ca parte a unui proces ce va avea ca ţintă realizarea unei politici comune de securitate, Uniunea va avea un înalt reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate, cu rang de vicepreşedinte al Comisiei Europene, care va fi ales după mecanismele prin care se aleg şi comisarii. Politica comună de securitate şi de apărare va crea obligaţia din partea fiecărui stat de a apăra orice alt stat UE atacat, dar şi asistenţă în caz de calamitate.
Documentul reia practic substanţa şi prevederile fostului tratat constituţional. Semnarea documentului finalizează procesul de reformă al tratatelor Uniunii, demarat în 2001, care urmărea elaborarea unui tratat cuprinzător pentru Europa.
Ungaria a devenit prima dintre cele 27 de state membre UE care a ratificat, luni seara, prin vot în Parlament, Tratatul de la Lisabona ce înlocuieşte proiectul de Constituţie europeană respins prin referendum de francezi şi olandezi în 2005.
