Ne urmăreşte „setea“ de vampiri

Este incredibil câtă pasiune pun unii pentru poveşti răstălmăcite sau false mituri, pe care încearcă să le arunce în cârca istoriei. Să minimalizeze adevărul istoric. De dragul cui? Exact nu se ştie. Interesant este că tocmai aceia care sunt aleşi, la un moment dat, în funcţii importante ies la înaintare cu…vampirii. Aşa că, ne convine sau nu, ni se mai pregăteşte o „draculiadă“. Vă surprinde ? De altfel, figura domnitorului Vlad Ţepeş, sau Vlad Dracul, este asociată cu cea a  vampirului însetat de sânge din romanul scriitorului irlandez, Bram Stocker, „Dracula“, apărut în 1898. Se ştie însă că romanul lui Stocker nu s-a  bazat pe domnia crudă a domnitorului, ci este o ficţiune a cărei acţiune este amplasată în Transilvania şi Anglia secolului XIX. Iar românii şi-au luat lecţia de istorie cu privire la domnia prinţului valah. Numai cine citeşte printre rânduri se poate înşela sau riscă să confunde realitatea cu ficţiunea. Doar că, de o vreme, suntem obişnuiţi să asistăm la campanii mediatice, scandaluri, controverse, dezbateri pro sau contra în favoarea unei năstruşnicii lansate tocmai de către aceia la care nu ne aşteptam. Cu câţiva ani în urmă, un proiect deplorabil al turismului românesc, construcţia parcului tematic „Dracula Land“, lângă Sighişoara, făcea furori în toată mass-media internaţională, „din Hong Kong până în Florida“, consemnau publicaţiile centrale din România. „De ce un simplu parc de distracţii a stârnit atât interes în lumea largă?“, titra, la acea vreme,  o cunoscută publicaţie de la noi. „Poate pentru că lumea caută o alternativă la Disneyland… sau poate pentru că legenda contelui (Dracula-n.r.) este deja o parte a culturii populare a umanităţii“.
Au ieşit atunci la „atac“ parlamentarii. „Vampirul Dracula reprezintă caricatură şi amuzament în faţa ocultismului, cât şi în faţa beţiei după sânge şi sex. Credem că, acolo unde vampirismul va fi prezentat drept material didactic şi distractiv pentru preşcolari şi tineri şi va deveni un joc de societate de interes naţional, acolo s-au uitat valorile elementare creştine şi umane“,  s-a auzit glasul unui reprezentant al puterii legislative care  făcea apel la  „creştinii din oraş şi din ţară“, chemaţi „să se opună simbolurilor de glorificare a torturii şi a omuciderii din amuzament“, la „bisericile din oraş şi din ţară, la organizaţii naţionale şi internaţionale“ îndemnate să  „acţioneze asupra autorităţilor locale şi guvernamentale, mai ales asupra ministrului pentru turism, Dan Matei Agathon“. Se lansau de la tribuna parlamentului invitaţii la „informare, rugăciune şi culegere de semnături“. „Din punct de vedere al religiei creştine, «Dracula Land» este o aberaţie, dar nu numai atât. Este un grav păcat în faţa lui Dumnezeu pentru care, toţi cei ce se implică, vor da socoteală la Judecata de Apoi“, suna mesajul preoţilor şi creştinilor din Sighişoara. Cu asemenea forţe, ideea apariţiei unui parc de distracţii în burgul transilvan a eşuat. Sighişoara a fost salvată. După ce am trecut, cu toţii, prin „baia de sânge“ a revoltei.
Şi totuşi, moda vampirilor – atât de bine întreţinută în lumea cinematografiei, din 1922 încoace,  când avea loc prima ecranizare a romanului lui Bram Stocker, „Dracula“ – încearcă să pună iarăşi stăpânire pe minţile unor români pe care-i credeam de treabă. Ţi-ai găsit ! Aşa că „draculiada“ continuă. Surse din Primăria Capitalei afirmă că autorităţile locale ţin morţiş  să transforme Muzeul „Curtea Veche“ de la Piaţa Unirii – cea mai mare concentrare de vestigii arheologice din Bucureşti – într-un centru turistic intitulat, nici mai mult nici mai puţin, „Dracula“. Şi asta pentru că domnitorul Vlad Ţepeş ridica aici, în 1459, „Cetatea Bucureştilor“. Noi sperăm ca edilii oraşului să se răzgândească, dacă vor să nu „cadă în ţeapă“.