Intrebarea zilei la Rast este „Când ajungeti si pe linia mea?“, pentru ca sinistratii nu vor sa stie acum decât când vor primi bucata lor de pamânt. Raspunsul autoritatilor locale: „O sa va anuntam noi, asteptati“.
Nici nu a inceput bine punerea in posesie a sinistratilor din Rast, ca au si aparut problemele. Echipa de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara ajunge cu greu dimineata la Rast, masuratorile se fac cu viteza melcului, juristii prefecturii nu se grabesc cu intocmirea actelor, iar oamenii stau pe marginea drumului si asteapta sa-si primeasca pamântul. Cu toate ca marti trebuia sa fie puse in posesie 64 de familii, masuratorile s-au oprit la 50, iar ieri la prânz nu se mai batuse nici un tarus care sa marcheze un nou amplasament. „Punerea in posesie merge incet, masuratorile cu aparatul dureaza pentru ca este vorba de distante mari. Le-am sugerat celor de la Cadastru sa facem planurile pe hârtie, pe perimetre si dupa aceea sa mergem cu panglica. Daca acum de-abia punem in posesie 50 de oameni pe zi, sper ca pe viitor sa ajungem la o suta. Daca mentinem ritmul asta, punerea in posesie a celor 1.180 de familii poate dura si doua luni“, a explicat Iulian Silisteanu, primarul din Rast.
Cu toate ca nu stie nici pâna acum ce fonduri va aloca guvernul pentru stramutarea Rastului si când se va incepe reconstructia caselor, primarul vrea ca sinistratii sa aiba cât mai repede peticul lor de pamânt. „Mai sunt multe de facut dupa ce terminam punerea in posesie. Trebuie sa rezolvam problema juridica a terenurilor, cu care juristii de la prefectura ne lasa sa ne descurcam singuri, in loc sa ne ajute sa terminam cât mai repede. Eu nu stiu ce planuri are guvernul pentru casele sinistratilor, dar eu am inceput sa le dau pamântul, ca sa le ridic moralul acestor oameni si ca sa le dau de lucru“, a spus primarul Silisteanu.
„Ne-au uitat toti si intram in iarna fara case“
In timp ce majoritatea sinistratilor stateau pe marginea drumului si asteptau sa primeasca pamânt, oamenii care au fost pusi in posesie marti nu s-au mutat inca pe noile terenuri.
„Am auzit ca nu ne da voie sa ne mutam pâna nu toarna betoanele, dar o sa incep sa duc acolo ce mai iau din casa mea din Rastul vechi. Nu e ca acasa, dar e un inceput“, a spus Marin Bârnoi din Rast. Ceilalti stateau la umbra si comentau stirile pe care le auzisera la radio. „Cica e gripa aviara prin tara, in mai multe judete si Basescu e in spital, ca s-a operat la coloana, cine sa se mai intereseze de noi? Ne-au uitat toti si intram in iarna fara case. Nici nu stiu daca e ordin de la Bucuresti sa ne mute, ca am auzit ca s-ar fi schimbat si ca nu ar mai vrea. De-aia nu vine nimeni de la guvern sa ne spuna si noua ce ne da si cum o sa ne ajute“, le povestea Florea Cioara vecinilor sai. Sinistratii sunt totusi optimisti pentru ca au vazut ca o parte dintre ei au primit pamânt. „Tragem speranta sa ni-l dea, dar pâna nu-mi da titlul in mâna nu ma misc din cort. Dupa aia ma mut acolo unde m-a dus Dumnezeu“, a spus Constantin Dadu.
Stegulete colorate pentru ulitele Rastului
Primarul nu este insa atât de optimist ca satenii care se bucura pentru bucata de pamânt care li se va da. „Primesc telefoane din toata tara de la firme care vor sa se ocupe de reconstructie, dar nu stiu ce sa le spun. Nici lor si nici oamenilor care ma intreaba când le vom construi case sau când le vom da materiale“, a spus Silisteanu. Dupa ce se va termina punerea in posesie, primarul a hotarât ca fiecare strada sa aiba un stegulet care sa marcheze situatia caselor. Pe strazile marcate cu stegulet rosu vor sta oamenii carora li s-au prabusit casele si vor avea prioritate la locuintele modulare, sacii de dormit si la energie electrica. Pe strazile cu stegulet galben vor locui satenii care au casele grav avariate, iar strada cu cele 102 case, care au fost partial afectate, va avea stegulet albastru.
Sinistratii din Macesu de Jos si Cârna vor pamânt
Daca sinistratii din Rast isi primesc terenurile unde vor fi construite noile case, cei din Cârna si Macesu de Jos mai au de asteptat. Cu toate ca majoritatea caselor din Cârna sunt inca sub apa si nu s-a facut pâna acum o evaluare, autoritatile locale spera sa mute pe alte amplasamente un numar mic de case pentru ca au inteles ca nu e deloc usor sa stramuti sute de locuinte sau un sat intreg. „Din ce am vazut pâna acum, doar 15-20 de locuinte vor fi construite pe alte amplasamente pe care le vom stabili oficial saptamâna viitoare, dupa ce evacuam toata apa din comuna. Speram ca restul de case avariate sa poata fi reconstruite in acelasi loc, pentru ca nici oamenii nu mai vor acum sa plece“, a declarat Constantin Radu, primarul din Cârna.
Nici la Macesu de Jos nu s-a gasit teren pentru reconstructia celor peste 60 de case distruse de apa, pentru ca locul unde autoritatile locale ar vrea sa reconstruiasca locuintele inundate este chiar pe DN55, iar proprietarii terenurilor nu sunt dispusi sa faca schimb.
„Cele peste 60 de case nu vor mai putea fi construite pe vechile amplasamente si noi ne-am gândit ca o solutie ar fi mutarea lor in continuarea satului, spre Nedeia, pe DN 55, dar nu stiu daca proprietarii terenurilor vor vrea sa fie despagubiti si sa li se dea teren in alta parte. Este posibil sa nu accepte nici vânzarea terenurilor“, a explicat Florea Cone, primarul din Macesu de Jos.
Chiar daca Dunarea a produs numeroase pagube in comuna lor, locuitorii din Macesu de Jos se pot mândri cu un singur lucru, digul pe care ei l-au facut din fascine, pamânt si saci de nisip in timpul inundatiilor la intrarea in comuna va fi consolidat si va ramâne ca dig de aparare a localitatii. „Digul inaltat de oameni in calea apelor va fi stabilimentul viitorului dig de aparare si va fi dotat si cu stavilare care pot fi ridicate in caz de ploi torentiale, furtuni sau inundatiii. Ce construieste sateanul cu mâna lui nu mai darâma nici Dunarea, nici autoritatile“, a spus primarul.
Sinistratii fierb in corturi
Daca ar fi montat un termometru in corturile armatei de la Rast, mercurul ar fi depasit 40 de grade Celsius. Sinistratii prefera astfel sa stea ziua afara. „In corturi, ziua sunt peste 40 de grade Celsius, dar noaptea este mai racoare. Oamenii nu au avut probleme de sanatate din cauza caniculei, pentru ca sunt de la tara si in conditii normale ar fi la prasit“, a explicat Nicoleta Sfâraiala, asistenta la cortul-dispensar din tabara.
