Mineritul a afectat, intr-un fel sau altul, viata locuitorilor din Gorj. Unora le-a oferit locuri de munca, iar altii au ramas fara case. Unii locuiesc in buncare de ciment, iar altii in vile de lux.
Exploatarea lignitului a adus chiar modificari pe harta judetului. Au aparut asa-zisele orase miniere, dar au disparut zeci de sate. Majoritatea localnicilor stramutati aici traiesc in conditii grele si cu amintirea caselor si terenurilor pe care le-au avut cindva. O mica parte insa au profitat de localitatile nou-create si si-au construit case de lux. Cumparind gospodarii modeste in zonele afectate de minerit, multi sefi din cadrul Companiei Nationale a Lignitului Oltenia (CNLO) au creat peste noapte cartiere rezidentiale.
Cornestii Noi este un sat care au luat nastere in urma stramutarilor gospodariilor din zonele afectate de minerit. Zeci de familii din tot judetul au fost ingramadite in case aproape identice. Mici, albe, ca niste cuburi de ciment, casutele stramutatilor formeaza mai degraba o colonie decit un sat. Din loc in loc, monotonia este sparta de cite o vila cocheta. „Asta e a unui inginer de la Rosia. Cealalta, a unui contabil de la Farcasesti. Cei mai multi nu le au pe numele lor, dar lumea stie ale cui sint. Multi dintre stramutati au lucrat in minerit si se cunosc intre ei“, a spus Vasile Roventa, unul dintre localnici.
„De un an ma rog de ei sa-mi termine acoperisul“
Familia Roventa s-a mutat in Cornestii Noi acum un an. Oamenii au plecat, alaturi de alte 20 de familii, din localitatea Galesoaia. Nu si-au lasat locurile in care au trait o viata ca sa fie mai aproape de oras, ci au plecat pentru ca dealul le-a ingropat casa, cu tot ce era in ea.
„Toata agoniseala de-o viata a ramas acolo. S-a prabusit dealul pe casa. Avem de recuperat de la CNLO daune de 181 de milioane de lei, dar nu cred ca mai vedem banii. Cind am plecat de acasa, ne-au spus ca totul este gata, ca ne putem muta. Cind am ajuns, casa nu avea nici macar ferestre. De un an ma rog de ei sa-mi termine acoperisul la casa si sa-mi faca anexele, asa cum este in proiect. Nici macar grup sanitar nu avem. Am fost peste tot, la prefectura, la CNLO. M-au dat afara. Nu cer lux, cer doar ce am avut acasa. Este stabilit in contract, dar nu mai vor sa-l respecte. M-au scos afara din casa mea si acum nu-i mai intereseaza“, a mai spus Vasile Roventa.
Satul Cornestii Noi s-a format in perioada 1993- 2000 si are aproximativ 180 de case. Oamenii nu au nici macar cimitir si biserica, acestea fiind inca in constructie.
Cum poti deveni stramutat?
Casele stramutatilor „de rind“ au maximum trei-patru camere. Exceptie fac cele ale angajatilor CNLO, cu diferite functii. Formula prin care se poate obtine statutul de „stramutat de lux“ este simpla. Mai multi directori din Companie, carora li s-a alaturat si Marin Condescu, presedintele UFSMO, au cumparat la preturi de nimic case in satele care urma sa fie afectate de exploatarile miniere. In schimbul acestora au obtinut apoi vile de lux in cartierele nou-formate, linga Tirgu Jiu.
Una dintre acestea apartine liderului UFSMO, care isi cumparase o casa mai mult decit modesta intr-o zona unde stau stramutati, iar apoi si-a construit o vila in Varsaturi. Conducerea CNLO a spus in repetate rinduri ca diferenta de bani a fost suportata din propriul buzunar. Un alt stramutat „de lux“ este Ion Vulpe. Parintii acestuia au avut o casa intr-unul din satele desfiintate, de pe urma careia directorul CNLO s-a ales cu o vila la Varsaturi- Tirgu Jiu.
Cartierul este cunoscut ca resedinta a directorilor din CNLO, de curind primind si un nume adecvat: cartierul Primaverii.
Nici mortii nu au liniste
Exploatarile miniere au afectat 22 de cimitire si 20 de biserici. Oamenii au fost nevoiti sa-si dezgroape mortii si sa-i ia cu ei. Nu toti au mai apucat sa faca asta. In Timiseni, localnicii spun ca cimitirul a fost luat de lama buldozerului si mutat cu totul intr-o halda de steril.
Reprezentantii CNLO spun ca, pina la epuizarea resurselor miniere, in Gorj vor fi afectate aproape 60 de localitati. Numarul familiilor nevoite sa-si paraseasca locurile in care au trait va ajunge la peste 4.200. Pentru anul 2003 este prevazuta construirea a 110 case in care vor locui alti stramutati.
