Desfiintarea prin lichidare a CAP si lichidarea prin desfiintare a fostelor IAS au avut repercusiuni nebanuite nu numai asupra produselor alimentare si nealimentare provenite din agricultura organizata, dar si asupra industriei care folosea materia prima produsa in aceste unitati agricole.
Intreprinderile de colectare si industrializare a laptelui au fost primele unitati industriale care s-au prabusit imediat dupa 1990. Desfiintarea fermelor zootehnice pentru care au fost proiectate aceste intreprinderi a dus la ceea ce avem azi, adica la distrugerea retetelor autohtone de producere a laptelui si a produselor din lapte si aparitia pe piata a tot felul de produse cu continut ingrijorator de emulgatori si stabilizatori si tot felul de alti aditivi cu care ne indopam familiile pe motiv ca sint… naturale.
Puternic cooperativizata, zona Doljului avea inainte de 1990 zeci de ferme zootehnice care apartineau ori CAP ori IAS. Fostul ICIL Craiova, devenit intre timp SC LACTIDO SA, a fost proiectat cu scopul de a prelua 93% din cantitatea de lapte necesara din fermele zootehnice si doar 7% din gospodariile populatiei. Prima etapa de disparitie a fermelor s-a incheiat o data cu lichidarea CAP si a dus la injumatatirea cantitatilor preluate. A doua etapa, din 1996, prin care s-au terminat si IAS, a adus unitatea in situatia de a prelua 5.000-6.000 de litri de lapte zilnic fata de 200.000 de litri, cit se prelua inainte de 1990. In zonele de deal si de munte, ICIL-urile au fost proiectate tinindu-se cont de faptul ca 90% din necesarul de lapte provenea din gospodariile populatiei, iar diferenta, din ferme zootehnice. Toate schimbarile survenite dupa 1989 nu au afectat aceste unitati. Din tot judetul Dolj, o singura ferma zootehnica poate fi luata in consideratie, si anume cea de la Rast, care da zilnic 800 de litri de lapte. Din cauza costurilor mari cu care se produce litrul de lapte in zonele de cimpie, inginerul zootehnist Popescu, patronul fermei, a fost nevoit sa taie din efective. Zilele trecute, guvernul si-a adus aminte de ceea ce nu prea mai avem, zootehnie, si a promis majorarea primei pe litrul de lapte de la 400 de lei la 1.400 de lei, iar in zonele de munte si deal, prima merge pina la 1.800 de lei pe litru.
Reclama este sufletul comertului
Nicolae Tabacioiu, directorul SC LACTIDO SA, afirma cu tarie ca toate produsele pe care le fabrica folosesc laptele natural. „Nu am bani sa-mi fac publicitate, fapt pentru care, desi am cele mai bune produse, nu le pot vinde decit prin cele zece magazine ale unitatii amplasate in Craiova. Nu este posibil sa arunce unii cu banii si sa ameteasca oamenii ca produsele lor sint naturale, cind ei nu folosesc in iaurturi decit emulgatori, stabilizatori si alti aditivi. De ce-i lasa, domne, sa scrie pe ambalaje ca produsele sint naturale? Noi sintem prea saraci ca sa cumparam nenorocirile astea care le-au bagat in toate alimentele, fapt pentru care folosim lapte natural. Cum sa ma lupt eu cu un producator care nu are inscris pe ambalaj nici locul in care fabrica produsul. Oamenii furati de culori si de reclama se lasa pacaliti si-si hranesc familiile cu tot felul de produse care numai naturale nu sint.“
Pentru adaptarea din mers la cerintele economiei de piata si pentru a supravietui, unitatea a trebuit sa achizitioneze o linie de fabricat inghetata. Inghetata a fost produsul care a adus LACTIDO pe profit, desi activitatea de baza a unitatii este fabricarea laptelui pasteurizat si a produselor din lapte. Cu toate uraganele ce s-au abatut asupra acestui gen de unitati, directorul Nicolae Tabacioiu crede ca au avut noroc. ICIL-uri de mare traditie, cum este cel de la Bucuresti-Militari, a fost vindut unui prieten de-ai lui Radu Sirbu, care a dezafectat toate utilajele si nu se stie ce va face cu el, ICIL-ul de la Ploiesti s-a terminat, cele de la Constanta, Calarasi si multe altele au disparut. Cel de la Craiova mai traieste si fabrica doar produse naturale.
