Refugiatii care traiesc in Romania se pling de conditiile de viata

Aproape 700 de refugiati din mai multe state ale lumii – in special din tarile lumii a treia – traiesc in Romania, primind temporar din partea statului un ajutor de mai putin de 1,2 milioane de lei, au anuntat ieri reprezentantii Biroului la Bucuresti al Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati, in preajma zilei internationale a acestora. In ultimii zece ani, in Romania au dobindit statut de refugiat circa o mie de persoane venite indeosebi din tari precum Irak, Somalia, Sri Lanka, Afganistan. Dintre acesti refugiati, doar 600-700 se mai afla acum in tara. „Romania a fost si este inca o tara de tranzit. Asta pentru ca, pina de curind, lipseau cadrul legislativ adecvat, dar si masurile minimale de integrare a refugiatilor in societate (cursuri de limba romana, de integrare profesionala), ca sa nu mai vorbim de situatia economica generala“, spune Andrei Albu, ofiter de presa al Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati (UNHCR). Albu spune insa ca este optimist, sperind ca situatia se va imbunatati in scurt timp. Pina atunci, refugiatii din Romania care au obtinut acest statut traiesc cu un ajutor de 1,1 milioane de lei pe luna, bani acordati doar pe o perioada de pina la noua luni. In rest, trebuie sa se descurce pe cont propriu, ceea ce, pentru cei mai multi, este extrem de greu. Refugiatii apreciaza ca, in ciuda eforturilor din partea autoritatilor romane, situatia lor ramine una dramatica. Chiar daca atitudinea autoritatilor este toleranta, lipsa banilor ii pune pe cei mai multi dintre ei intr-o postura dificila. Samuel Sedrakian a fost medic in Armenia, iar in urma cutremurului devastator din 1988 a fost ranit foarte grav. A trebuit sa plece in Occident pentru a se opera si, in cele din urma, a ajuns in Romania, unde a dobindit statutul de refugiat. Spune ca a avut parte de 86 de operatii si si-ar dori sa intre in „Cartea Recordurilor“, pentru a mai cistiga astfel niste bani. In Romania, Sedrakian traieste cu 600.000 de lei pe luna, ajutor primit pentru ca este invalid de gradul unu. „As vrea si eu sa pot pleca de aici, sa traiesc mai bine, dar nu pot sa ma intretin singur. Am nevoie de bani pentru alimente, caci la starea mea de sanatate ar trebui sa maninc mult mai bine decit o pot face cu banii pe care ii obtin“, spune Sedrakian. Un alt refugiat – Zali – nu are nici 18 ani si a venit in Romania pe cont propriu, din Afganistan, impreuna cu un grup mai mare de fugari. Spune ca si-a pierdut parintii in razboaiele care au devastat aceasta tara. Acum si-a gasit adapost la Centrul pentru Refugiati din strada Stolnicului din Bucuresti, unde traieste alaturi de alti aproximativ 40 de copii cu virste cuprinse intre un an si jumatate si 18 ani. „Mai multi tineri dintre cei pe care ii adapostim si carora le oferim sprijin material au plecat singuri incotro au vazut cu ochii, fie pentru ca i-au pierdut pe toti cei apropiati, fie pentru ca traiau in zone de conflict“, spune Gabriela Drobu, coordonator de programe in cadrul organizatiei Salvati Copiii. „Pentru ei exista un program special, de consiliere psihologica si de integrare in societate“. In Romania exista aproape 200 de copii singuri sau apartinind unor familii de refugiati, care primesc asistenta din partea statului sau, mai ales, a organizatiilor non-guvernamentale. Salvati Copiii a sustinut anul trecut 196 de copiii, carora le-au fost platite fie cheltuielile pentru gradinita sau scoala generala, fie pentru a invata limba romana. Pentru ca in Romania numarul refugiatilor este totusi mic, nu s-au inregistrat decit cazuri sporadice de manifestari intolerante sau rasiste, a precizat sursa citata. „Cu toate acestea, institutiile nationale si societatea civila au mari responsabilitati“, considera Yoichiro Tsuchida, reprezentantul UNHCR in Romania. „Acestea trebuie sa dea exemplu, in sensul implementarii initiativelor impotriva rasismului, discriminarii, xenofobiei si intolerantei asociate acesteia“, a adaugat el.