Autoritatile se pregatesc pentru viitura care vine pe Dunare si ameninta majoritatea localitatilor de pe malul fluviului. Este vorba de peste o suta de localitati din judetele Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Braila, Constanta si Tulcea.
Vârful de debit al fluviului Dunarea se preconizeaza a fi inregistrat in perioada 9 -11 aprilie, in cazul in care debitele prognozate la intrarea in tara, pe sectiunea Bazias, ar depasi 13.500 – 13.600 de metri cubi pe secunda. Cotele sunt in crestere pe sectoarele Gruia-Bechet, stationare la Corabia si in scadere usoara pe sectorul Turnu Magurele-Giurgiu. Nivelul inregistrat marti a fost cu doi centimetri mai mare decât cel maxim atins vreodata pe fluviu, in anul 1970. Hidrologii se asteapta ca recordul de marti sa fie depasit in zilele ce urmeaza.
Previziuni sumbre
In cazul in care debitul Dunarii atinge pragul de 13.500 de metri cubi pe secunda, conform unei liste intocmite de Ministerul Mediului, vor fi acoperite de ape aproape 21.000 de case si gospodarii, 290.000 de hectare de terenuri agricole, porturi, obiective socio-economice si drumuri. In calea apelor Dunarii stau Gara CFR Calafat si Portul Bechet, din judetul Dolj, Portul Corabia – Olt si anexele, Portul Cernavoda, centrul municipiului Tulcea si zona industriala a orasului. In Mehedinti ar putea fi inundate Portul Turnu Severin si anexele, 100 de hectare de teren agricol si cinci ferme piscicole. In ultimele 24 de ore, conform ultimului raport al Administratiei Nationale Apele Române, Directia Jiu-Craiova, nivelul râului Jiu a fost in crestere cu pâna la 13 centimetri. Debitul Dunarii inregistrat marti la intrarea in tara, pe sectiunea Bazias, a fost de 12.100 metri cubi pe secunda, cu mult peste media de 7.900 caracteristica lunii aprilie. Ieri, la ora 7.00, nivelurile pe Dunare erau peste cotele de aparare, cu 14 centimetri la Gruia, 54 la Calafat, 85 la Bechet si 52 de centimetri la Rast.
Problemele cele mai mari se inregistreaza in zonele de confluenta cu râul Jiu, iar in judetul Olt cu Oltul. „Suntem in alerta. Mii de hectare de teren, sute de gospodarii, mai multe ferme piscicole, Gara din Calafat si Portul din Bechet ar putea fi inundate“, a declarat Stefan Stoica, directorul Directiei Apelor Jiu.
Situatia de pe fluviu, monitorizata la un interval de cinci ore
Autoritatile locale din judetele Mehedinti, Dolj si Olt se afla in alerta si au stabilit deja actiunile pentru o eventuala catastrofa. „In cursul zilei de ieri (marti – n.r.), prefectul Nicolae Giugea a survolat cu un elicopter sudul judetului pentru a vedea care este situatia pe malul Dunarii. Deja populatia este avertizata despre riscul unei viituri, la fel si Comitetele Regionale, iar primariile din localitatile cuprinse in zona de risc monitorizeaza permanent situatia. La Craiova, prefectul tine permanent legatura cu reprezentantii Directiei Apele Române. De asemnea, sunt pregatiti pentru interventii in situatii de urgenta 100 de jandarmi si pompieri“, a declarat Oana Dinca, purtator de cuvânt in cadrul Prefecturii Dolj.
In judetul Olt, cu toate ca nivelul Dunarii este tinut permanent sub observatie, autoritatile sunt mai optimiste. „Deocamdata, situatia la noi in judet este rezonabila si nu cred ca vom avea probleme nici in zilele urmatoare“, a spus Octavian Popescu, prefectul judetului Olt. Pâna acum sunt inundate prin infiltratii in diguri câteva sute de hectare de teren agricol in judetul Olt, majoritatea in orasul Corabia si in comunele Gârcov, Grojdibodu si Ianca. „Cotele Dunarii in zona localitatii Corabia sunt, deocamdata, mai mici decât cele de anul trecut, situatia fiind stationara. Portul nu este in pericol, digul de acolo fiind inalt, insa silozul din zona poate fi inundat daca apa va mai creste“, a mentionat Stefan Pârlea, primarul orasului Corabia.
In judetul Olt, cursul Dunarii este monitorizat permanent de Apele Române, iar din cinci in cinci ore situatia este trimisa Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.
Avertizari
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Oltenia“ Dolj, in urma ultimei radiograme a MAI privind cresterea Dunarii, a trimis ieri avertizari mai multor Comitete Locale pentru Situatii de Urgenta, printre care cele din localitatile Cetate, Maglavit, Calafat, Ciupercenii Noi, Desa, Piscu Vechi, Poiana Mare, Rast, Negoi, Bistret, Ostroveni, Dabuleni, Bechet. Autoritatile din aceste localitati trebuie sa convoce comitetele locale pentru situatii de urgenta, sa monitorizeze cu toata atentia evolutia zilnica a apelor fluviului, sa organizeze echipe care sa supravegheze digurile si zonele cu potential de producere a inundatiilor. Totodata, trebuie folosite toate mijloacele existente pentru avertizarea populatiei si a obiectivelor aflate in zonele de risc, asigurate resursele umane, financiare si materiale necesare gospodaririi situatiilor de urgenta. Autoritatile locale trebuie sa se implice in curatarea canalelor de scurgere, sa elibereze trecerile de sub poduri si podete si sa pregateasca din timp planuri de evacuare pâna la sosirea fortelor de sprijin.
Inundatii fara precedent in 2005
România a avut parte in 2005 de sase valuri de inundatii. Din primavara, rând pe rând, aproape toate judetele tarii au fost sub ape. Prima zona afectata de inundatii a fost Transilvania. In martie s-au topit zapezile, iar râurile au iesit din matca. Zeci de localitati din Cluj, Alba, Mures, Neamt, Vrancea au fost invadate. Un copil si o batrâna au murit inecati. In aprilie si mai, Timisul si judetele apropiate s-au aflat sub ape din cauza cantitatilor record de precipitatii si a topirii zapezii. Digurile de protectie de pe Timis, Crisuri si Bârzava s-au rupt. Canalul Bega si râul Timis si-au unit albiile si a luat nastere ceea ce presa a numit „Marea Banatului“. Peste 1.500 de case din Timis, Caras-Severin, Mures, Bistrita Nasaud, Arad si Vâlcea au fost afectate de apele revarsate. 914 dintre ele au fost complet distruse. In prima parte a lui iulie s-a inregistrat al doilea val de inundatii. Ploile abundente au facut ravagii mai intâi in sudul tarii si apoi in Moldova. Guvernul a fost nevoit sa declare stare de urgenta in mai multe judete. Viiturile au cauzat moartea a 24 persoane si au distrus mii de locuinte, 11 mii de case si culturile de pe mai mult de 300.000 de hectare. Valoarea distrugerilor a fost estimata la 2,4 miliarde de lei noi. La jumatatea lunii august, un nou val de inundatii s-a abatut asupra intregii tari. 16 oameni au fost luati de ape, peste 2.000 de gospodarii au fost avariate si 207 case au fost distruse. La numai o saptamâna, potopul a lovit din nou. 14 judete au fost afectate, iar pagubele s-au ridicat la aproximativ 900 de milioane de lei noi. 20.000 de case si gospodarii au fost inundate. Aproximativ 1.100 de poduri au fost distruse. 13 oameni au murit, iar trei au fost declarati disparuti. Ultimul val de inundatii s-a consumat la sfârsitul lui septembrie 2005. Au fost afectate 13 judete si Capitala. Ploile au inundat 240 de localitati si au avariat 9.370 de case. Circulatia a fost ingreunata pe 13 drumuri nationale, 57 de drumuri judetene si 128 de drumuri comunale. Ultimul val de inundatii a ucis 66 de oameni si peste 2.500 de animale si pasari. 10.000 de hectare de terenuri agricole si pasuni au fost distruse.
Ultimele inundatii
In luna martie 2006, in Dolj, puhoaiele au provocat alunecari de teren in 59 de localitati. 152 de case au fost avariate, 31 distruse in totalitate si alte 25 in pericol de prabusire. Au fost afectate 8.000 hectare de culturi, 72 de poduri si podete, sute de fântâni, drumuri comunale si judetene. In comuna Breasta au fost salvate 63 de persoane dintre care 40 copii.
