Daca in prima sesiune a examenului national de bacalaureat, subiectele de la romana (proba scrisa) au fost apreciate ca fiind electorale si pentru fraieri, in cea de-a doua sesiune, acestea au fost, vorba unui profesor, „pentru viitori parlamentari“. Astfel, „specialistii“ din minister care au conceput subiectele, probabil au considerat ca textul poetic „Amurg de toamna“ al lui Bacovia a cazut greu la stomacul creierului fara bac si, ca atare, s-au orientat catre o poezea de gradinita a lui Stefan Petica. Spre exemplificare, reproducem textul integral: „Lumina, soare si senin /Vestesc in viers fermecator / Acele canturi ce ne vin / Din departatul arzator.// Lumina, soare si senin / Cer, cand se chem tanguitor, / Acele paseri ce se duc / Spre sud cu gandul calator. // Lumina, soare si senin / Imi cere sufletul in dor – / Nu va mirati cand ma vedeti / Privind cocorii visator“. Atit. Candidatii trebuia sa raspunda corect la zece cerinte, incasau 40 de puncte si cu inca zece din oficiu, primeau nota 5. Cel de-al doilea subiect consta in redactarea unei scrisori, adresata prietenei, Ioana, la fel ca in prima sesiune, pentru care se mai acordau inca zece puncte. Ultimul subiect, pentru care se acordau 40 de puncte, a facut deliciul tuturor profesorilor de romana din Romania, in sensul ca a fost acelasi din prima sesiune: „Scrie un eseu in care sa evidentiezi particularitati de realizare a unui personaj dintr-un roman (de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat“. Mai pe intelesul lu’ nea Nela de la tara: „Ce stii tu mai bine? Ai libertatea de a alege, la fel ca la alegerile legislative si prezidentiale!“. Mura-n gura, pentru ca la nivel national sint peste 31.000 de candidati inscrisi in aceasta sesiune.
Desi subiectele au fost submediocre, primul fiind ca pentru un „bacalaureat de gradinita“, au fost destui candidati despre care inca nu se stie cum au trecut examenul de capacitate, ori, si mai rau, cum au absolvit patru clase. „Perlele“ acestora din lucrarile scrise sint principalele argumente. Iata citeva dintre cele mai elocvente, respectindu-le ortografia, cu sfintenie gazetareasca.
Categoria conceptelor filozofice „gibecaliene“
„Baltagul este un roman polimorf cu structura politista. Are ca surse trei balade: Solga, Dolca, Miorita. Baltagul are trei nuclee epice: asteptarea, cantarea, depasirea“; „Ion este un roman de tip subiectiv cu integrare adecventa a conceptelor“; „Romanul Ion este unul cu trasaturi tragice pe plan sentimental, editorial cat si pe plan social“; „In ultima strofa ideea poetici este aceea unui ultimatum vizual cu cocori“; „In romanul Ion, Liviu Rebreanu evidentiaza caracteristicile de baza ce insusesc lacomia si desconsiderarea celei mai de pret avutii libertatea“; „Rolul versului Lumina, soare si senin este de a accentua melancolia sanatatii“; „Acest lucru impinge pe Ion spre a se inspira spre bogatie. El e un om bun cu frica de Dumnezeu“; „Romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noate de razboi ilustreaza o drama intelectuala lucid de absolutul sublimului de iubire care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omeniei ce retraieste tragismul unui razboi absurd vazut ca o eminenta a mortii“; „Sadoveanul are o moralitate aspra in care datina joaca rol de lege“.
Categoria „gipsi“
„Afara sa facusa lumina. Ne apucat o caldura groaznica. Cind neam intors la corturi pe drum, un calator se perdusa si ne intrebat cum sa iese si el din padure saracu. Eu iam esplicat, zau“; „Cocorul duce mereu cocoasa in spate care ia lasato Dumnezau“; „Dute de undeai venit. Duceateai pe apa simbetei, zau“.
Categoria „Taringrad Parvenitu’“
„Morometii apare in 1885. Este vorba de un taran de la tara. Ilie are trei copii din prima casatorie iar din a doua un copil cu Cordita, iar ea are doua fete din prima casatorie“; „Ion isi jura sa ajunga bogat cu pretul propriei fericiri“; „Ion o bruscheaza pe Ana cu vorba. Dupa ce Florica se spanzura Ion ramane singur si nu are o mare dezamagire, in timp ce casatoria Anei este un impediment in calea fericirii lui Ion“; „Buna Ioana. Sunt Cornel si vreau sa-ti ca am inceput aceasta scrisoare in Brasov in momentul plecarii“; Romanul prezinta viata satului cu intreaga lume taraneasca sarantoaca, oameni de pripas, inovatori“; „Deocamdata este cald si dohoreste soarele“.
Surprize, surprize, surprize
„Solutia lui Rebreanu este ca acesta sa se casatoreasca cu Ana desi o iubeste pe Florica“; „De la un bun prieten, Cornel Lazariu, pentru cea mai iubita dintre Pamanteni“; „Dragul meu prieten calatoare ma plictisesc cu acest rand si inchei, iar din alte motive mai intime iti propun sa mergem impreuna la mare“.
Categoria „Ierbasul“
„Ion este omorat cu lovituri in cap. Ironia acestei opere este este aceea ca lui Ion Pamantul i-a conferit mai degraba un loc de veci in loc de un loc de fericire“; „In urma acestor intamplari bizare singurul ramas este copilul Floricai si al lui Ion care ramane fara ambii parinti si nu se stie ce educatie va deprinde si de la cine“; „Imi cere sufletul in dor: adica cand cineva drag nu mai este printre noi si cand se duce pe la cineva in vizita le spune sa nu va mirati cand ma vedeti“.
Si… „datu-n petic“
„In ultima strofa, poetul Petica se autointituleaza cocor“.
